Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Drama românilor care nu-şi găsesc locul nici în Occident, nici în ţară

GALERIE
Danut Constantin
  • Danut Constantin
- +

Tema a fost exploatată la nivel de societate şi în anii ’90, când cei care veneau în ţară din pribegie erau primiţi cu sloganul “voi nu aţi mâncat salam cu soia ca noi”, deci nu sunteţi din rândul nostru, nu aţi simţit ce am simţit noi.

Muncitorii români care strâng recoltele de pe ogoarele Italiei, Germaniei, Franţei sau Marii Britanii sunt o categorie de oameni prinsă între două lumi. Ei nu aparţin nici României şi nici ţărilor unde îşi desfăşoară activitatea. Sunt buni pentru România când trimit bani acasă, dar inutili când îşi pierd locurile de muncă, iar dacă starea lor de inactivitate se prelungeşte devin chiar o povară. Sunt indispensabili în ţările unde culeg recolta, două-trei luni pe an, apoi devin cantitate neglijabilă, sunt acei cetăţeni de mâna a doua, uitaţi la marginea societăţii. Cea mai bună cale pentru ei este să apară când recoltele sunt gata de cules, să trimită repede banii acasă, în România, iar apoi să dispară, să se evapore. Nimeni nu le duce dorul decât în momentul în care vrea să câştige ceva de pe urma lor: bani, recoltă în hambare sau voturi. Situaţia se datorează în primul rând indiferenţei de care au parte în ţară. Şi aici nu este doar vina statului, structură care până la urmă este una impersonală şi care gestionează de cele mai multe ori lucrurile superficial, la nivel macro fără să se aplece cât de cât asupra cetăţeanului simplu, un atom printre alte milioane de atomi. Aici mai importantă este opinia societăţii în ansamblul ei, de la măturător, până la preşedinte.

Cel mai bine s-a văzut cât îi pasă societăţii de această categorie de persoane în luna martie, când mulţi dintre ei s-au întors în ţară. Majoritatea erau cetăţeni oneşti, care îşi câştigau traiul cinstit în afara hotarelor ţării. În momentul în care contractele lor au fost închise şi au rămas fără bani fiind nevoiţi să se întoarcă în ţară s-a creat un curent potrivnic venirii lor acasă. Nimeni nu-i voia. La graniţă ni se arătau cu degetul şuţii, proxeneţii, prostituatele sau cerşetorii. Din milionul şi ceva de oameni care a tranzitat frontierele de vest ale ţării s-au văzut doar uscăturile, oamenii care munceau onest şi care rămăseseră fără loc de muncă parcă nici nu existau. Deodată România s-a împărţit în tribul celor din ţară şi tribul celor de afară. Drept este că frica de infecţiile cu COVID-19 era mare, dar scindarea avea cauze mult mai profunde şi mai îndepărtate în timp, momentul martie a fost doar scânteia care a aprins focul. Tema a fost exploatată la nivel de societate şi în anii ’90, când cei care veneau în ţară din pribegie erau primiţi cu sloganul „voi nu aţi mâncat salam cu soia ca noi”, deci nu sunteţi din rândul nostru, nu aţi simţit ce am simţit noi. La începutul lui aprilie când o parte dintre ei au fost solicitaţi să plece la cules sparanghel, căpşuni sau să îngrijească bătrâni în Austria, iar au ajuns în lumina reflectoarelor. De data asta se punea accentul pe statul român care i-a lăsat să plece în condiţii de siguranţă sanitară precare. Puţini au fost cei care s-au întrebat de siguranţa lor financiară, la fel de importantă ca şi sănătatea. Până la urmă cele două nu se exclud aşa cum sugerează mulţi în prezent, ci se potenţează una pe alta, se întrepătrund, merg mână în mână.

Soluţia este, aproape pentru toată lumea, inclusiv pentru partidul aflat la putere, integrarea pe piaţa muncii din ţară. Spun toţi că ei vor ocupa golurile de aici şi vor rezolva criza de pe piaţa muncii. Care criza? Ce a fost înainte de 15 martie trebuie uitat. Nu mai este la fel. Cel mai probabil, pe termen mediu, nu vom mai vorbi despre o criză de forţă de muncă, mai degrabă se va instala o criză de locuri de muncă. Cererea din partea companiilor va fi depăşită de oferta din partea lucrătorilor. Trebuie să ţinem cont şi de faptul că se vor căuta oameni cu o anume pregătire teoretică şi practică, iar majoritatea celor care culeg recoltele străinilor sau îngrijesc bătrâni în afara ţării nu deţin aceste abilităţi. De asemenea, ei nu vor putea fi integraţi în agricultura autohtonă fiindcă patronii locali nu au posibilitatea sau nu vor să-i plătească ca-n Germania sau Italia ca să nu-şi sacrifice profitul.

Această masă importantă de oameni a devenit o minge de ping-pong între ţările occidentale şi România. Este pasată dintr-o parte în alta după bunul plac. Sunt chemaţi în Germania când se coace sparanghelul, sunt trimişi apoi în ţară, unde nu sunt bine primiţi fiindcă nu mai aduc bani. Nu sunt utili nici statului fiindcă nu plătesc taxe şi impozite în România şi nici societăţii care nu are nevoie de ei şi îi găseşte cumva inutili din moment ce nu sunt prinşi într-o activitate pe plan local.

Problema această este una cât se poate de spinoasă şi nu îşi va găsi rezolvare de azi pe mâine. Ea va fi aruncată ca un cartof fierbinte de la o guvernare la alta, din mâna PSD în cea a PNL şi tot aşa, indiferent cum se vor numi formaţiunile politice. Nimeni nu va reuşi să o rezolve decent dacă nu va apela la educaţie temeinică şi nu îşi va asuma faptul să nu-i mai eticheteze într-un fel sau altul. Până la urmă oamenii care prăşesc câmpurile din Germania sau Italia sunt cetăţeni români cu aceleaşi drepturi ca şi Iohannis, Ciolacu, Barna sau Chirica. Atât şi nimic mai mult sau mai puţin!

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri