Eliberarea oraşului de administraţia Chirica începe cu o luptă la Aeroport

„La finalul lui 2016, Aeroportul Iaşi era deja pe un trend puternic ascendent, cu o situaţie financiară solidă, cu lichidităţi, rezerve şi evoluţii financiare ce îl făceau perfect solvabil şi pentru credite bancare mari“, a amintit Marius Bodea momentul plecării sale de la conducerea aerogării – „evident, fugărit de camarila PSD din Consiliul Judeţean“. Liderul liberal susţine că, între timp, „asupra aeroportului s-a năpustit o combinaţie de prostie, rea-credinţă şi nepricepere“, arătând respectiv către preşedintele CJ, spre preşedintele Consiliului de Administraţie şi spre actualul director general al aerogării.

Lui Maricel Popa i-a reproşat că a ignorat planurile de dezvoltare lăsate la Aeroport, iar lui Mitică Rebegea şi lui Cătălin Bulgariu, preşedintele CA, respectiv directorul general al aerogării, că au determinat plecarea multor profesionişti, deşi organigrama regiei s-a mărit de la 130 la 160 de posturi. Seria acuzelor a continuat cu întârzierea extinderii platformei de staţionare a avioanelor – care va afecta Centrul de mentenanţă al Aerostar – şi cu irosirea a patru milioane de lei pe un studiu care va reconfirma că infrastructura aeroportuară se va putea dezvolta pe actualul amplasament, adică pe partea dinspre vest a pistei, deşi un plan în acest sens există încă din 2007-2009.

Marius Bodea a prezentat apoi „veştile proaste pentru haiduci“: din 2020, Comisia Europeană nu va mai finanţa proiectele de dezoltare a aeroporturilor, iar din 2024 va interzice şi alocările naţionale în acest scop. Mai mult, fostul manager al aerogării întrevede un recul puternic al profitului, ceea ce constituie o piedică în contractarea unor credite bancare. Legat de profit, el i-a reproşat actualului director general că nu a plătit discountul cuvenit unui operator care a depăşit volumul de pasageri estimat, iar profitul pe 2018 ar fi rămas astfel 2 milioane de euro, când de fapt trebuia să fie doar 900.000. „Directorul general nu a crescut profitul cu 5 la sută, ci l-a scăzut cu peste 50 la sută, ca să ia prime de performanţă de 54.000 de lei“, a mai spus Bodea, cerând destituirea imediată a conducerii Aeroportului Iaşi. El a propus schimbarea regiei în societate comercială „administrată de specialişti în aviaţie“. Totodată, el a solicitat PSD să-l înlăture pe Popa de la conducerea CJ, „pentru că degeaba aduci profesionişti la aeroport, dacă la autoritatea tutelară rămâne tot el“.

Liderul liberal a mai spus că va sesiza Curtea de Conturi pentru toate aceste aspecte şi s-a angajat că, „începând cu 2020, când vom produce schimbarea administraţiei falimentare PSD de la Primărie şi CJ, voi avea un rol determinant în reorganizarea Aeroportului Iaşi“ şi că „voi finaliza în maxim doi ani întreg masterplanul pe care l-am gândit încă din 2016“.

Ajuns aici, Marius Bodea a reconfirmat că este candidatul PNL Iaşi la Primărie, şi nu al vreunei platforme civice. El a adăugat şi că sondajele îi sunt favorabile. „Nu mă joc cu proiectul ăsta, nu o fac pentru funcţie, ci pentru ideea de a elibera oraşul de administraţia Chirica“, a conchis Bodea.

Bulgariu: „Încerc să găsesc o soluţie pentru dezvoltarea Aeroportului“

În replică, directorul general al Aeroportului spune că se ştia din 2015 că finanţarea europeană a aeroporturilor va înceta de anul viitor şi că proiectul de extindere pe partea de vest, unde se află actualele terminale de pasageri, a fost respins de Autoritatea Aeronautică Civilă. „Pe Masterplanul pe care îl fac (aflat în procedură de licitaţie, respectiv evaluarea celor două oferte primite, n.r.), încerc să găsesc o soluţie pentru dezvoltarea Aeroportului“, ne-a precizat Bulgariu. El a adăugat că întârzierea construirii platformei extinse a fost cauzată în special de adoptarea târzie a bugetului. „Şi eu mi-aş fi dorit să poată fi făcută mai repede“, ne-a declarat Cătălin Bulgariu.

Anterior, atât reprezentanţii Consiliului de Administraţie, cât şi preşedintele CJ au invocat cadrul legal pentru acordarea de prime. Însă liberalii nu asta au contestat, ci nivelul profitului realizat în 2018, despre care spun că e nereal pentru că include acel discount ce poate fi plătit în orice moment operatorilor de zbor, dacă aceştia nu au datorii.