Caută 
4 MIN
Noul Cod aerian urmează să fie adoptat în februarie. Între timp, instanţele de judecată au pe rol câteva zeci de procese în care conducerea regiei cere anularea mai multor autorizaţii de construire. La rândul ei, administraţia comunei Aroneanu a atacat însăşi autorizaţia de construire a pistei
„Sperăm din tot sufletul ca, în luna februarie, proiectul Codului aerian să intre la votul final. Pentru Iaşi, acest cod este deosebit de important pentru că, prin noile prevederi, prin modul în care defineşte servituţile, un nou caz Aroneanu nu se va mai putea întâmpla în România”, a afirmat directorul general al Aeroportului Iaşi, la ultima întâlnire din acest an cu reprezentanţii mass-media. Cătălin Bulgariu s-a referit la constrângerile de înălţime pentru zona din jurul Aeroportului, în special pentru construcţiile de pe direcţia pistei existente, dincolo de capătul dinspre Aroneanu.
Războiul contestaţiilor
Aşa cum am mai relatat, Primăria Aroneanu a emis mai multe autorizaţii de construire pentru locuinţe individuale (case) în zona dinspre pistă a localităţii, deşi există prevederi care impun o zonă de servitute aeriană. Primarul comunei susţine că noua pistă a fost construită fără să aibă aviz definitiv de la Autoritatea Aeronautică Civilă Române (AACR, regia care asigură aplicarea reglementărilor aeronautice naţionale şi supravegherea respectării lor de către persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi aeronautice civile ori proiectează sau execută produse pentru aviaţia civilă pe teritoriul României). Actualul director al regiei, dar şi fostul director, ne-au declarat că acest aviz există.
Primarul Benoni Moruzi a replicat că avizul eliberat la construirea pistei era doar unul temporar şi că acest document nu dă „legitimitatea să solicitaţi extinderea unui obiectiv de investiţii în condiţiile în care investiţia de bază s-a făcut cu nerespectarea legii”, i-a transmis el directorului general al Aeroportului Iaşi. Mai mult, Consiliul Local al comunei a contestat în instanţă însăşi autorizaţia de construire a pistei.
La rândul ei, regia a contestat autorizaţiile de construire emise în ultimii ani de primar pentru zona dinspre pistă. Pe rol sunt acum câteva zeci de procese, iar „scorul” este de 2-1 acţiuni câştigate de cei din Aroneanu. Aeroportul a „redus din handicap” cu două săptămâni în urmă, când magistraţii Curţii de Apel au dispus anularea unei asemenea autorizaţii într-unul din primele procese iniţiate în această speţă.
Ce înseamnă servitute aeronautică
Zona de servitute aeriană este impusă în jurul oricărui aeroport. De ea trebuie să se ţină cont în fiecare unitate administrativ-teritorială din apropiere: Planul Urbanistic General şi implicit planurile urbanistice zonale trebuie să aibă avizul Autorităţii Aeronautice Civile Române. Proiectul Spitalului Regional de Urgenţă, de exemplu, a fost negociat, iar planurile de zbor calculate la autoritatea menţionată, ca un prim pas obligatoriu în realizarea lui.
„În zonele cu servituţi aeronautice civile sunt interzise, fără avizul AACR, amplasarea şi realizarea de obiective noi, precum şi desfăşurarea de activităţi care afectează sau pot afecta siguranţa zborului”, se arată în reglementarea valabilă din iunie 2015 pentru stabilirea acestor zone. Ariile denumite astfel conţin limitări ale înălţimii şi densităţii construcţiilor şi vegetaţiei (copacilor), pentru siguranţa zborurilor şi a avioanelor.
Vin banii de la Bruxelles, poate să înceapă extinderea platformei la Aeroport
La sfârşitul săptămânii trecute, a venit aprobarea cererii de finanţare pentru extinderea platformei de staţionare a avioanelor. Este cel mai mare proiect de investiţii de la Aeroport, din ultimii trei ani. Contractul în acest sens va fi semnat pe 10 ianuarie. Costul proiectului se apropie de 60 de milioane de lei, iar finanţarea este de 50 la sută din valoarea eligibilă de 50 de milioane – adică aproximativ 25 de milioane de lei, a precizat Cătălin Bulgariu, directorul aerogării. Realizarea platformei a fost deja scoasă la licitaţie, ofertele fiind în evaluare în momentul de faţă. Construcţia va începe dinspre hangarul construit de Aerostar pentru mentenanţa avioanelor, parte care va trebui încheiată până în luna mai. În septembrie va trebui finalizat restul platformei şi a căilor de rulare.
Pe de altă parte, „pentru prima dată de la construirea Terminalului T3, sistemul de benzi pentru bagaje va funcţiona în sistem automat”, a anunţat directorul general al Aeroportului. Cătălin Bulgariu s-a referit la o investiţie de 7 milioane de lei care se va concretiza pe 6 ianuarie, odată cu punerea în funcţiune a benzii. Necesitatea achiziţionării noului sistem de securitate (Standard 3) este justificată inclusiv de traficul mare de pasageri, aproximativ un milion de persoane, din acest terminal.
