Florin Cîțu, la DNA. Primele declarații ale fostului premier după ce a fost audiat în dosarul achiziţiei de vaccinuri

Florin Cîțu a petrecut mai puțin de 30 de minute în sediul DNA, pentru audieri. 

„Ce pot să vă spun este că mi-am exercitat atribuţiile de prim-ministru cu respectarea legislaţiei în vigoare. Mai mult de atât nu pot să vă spun. (…) Acestea sunt declaraţiile pe care pot să le dau astăzi. (…) Dacă vă uitaţi la execuţia bugetară pe 2021 veţi vedea că execuţia este mai bună decât a fost estimată la începutul anului”, a declarat Florin Cîţu, la ieşire.

Întrebat dacă este vinovat sau nu, Florin Cîţu a răspuns: „Mi-am exercitat atribuţiile de prim-ministru, cu respectarea legislaţiei în vigoare. (…) Nu pot să discut despre dosar, pot doar să vă spun că tot ce am făcut atunci a fost cu respectarea legislaţiei în vigoare. (…) Adevărul o să iasă la suprafaţă în timpul acestei anchete”. 

Senatorul PNL a ajuns la sediul DNA în jurul orei 10:00. La sosire, el a refuzat să stea de vorbă cu jurnaliștii. „Nu vreţi să aşteptăm un pic să mergem înăuntru şi după vedem ce se întâmplă acolo, vorbim”, a spus Florin Cîţu.

Cîțu, acuzat de abuz în serviciu 

Cîțu este acuzat de procurori de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave în legătură cu achiziţiile de vaccinuri din pandemie, prejudiciul depăşind un miliard de euro.

Plenul Senatului a votat, pe 29 noiembrie, cu 90 de voturi pentru, 2 voturi contra şi 3 nu au votat, ridicarea imunităţii senatorului PNL Florin Cîţu, în urma solicitării Parchetului General privind dosarul achiziţiei de vaccinuri din perioada pandemiei

DNA a solicitat Senatului şi Preşedinţiei ridicarea imunităţii fostului premier Florin Cîţu, dar şi a foştilor miniştri ai Sănătăţii Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă, ambii fiind la USR la momentul comiterii faptelor.

Prejudiciu de peste 1 miliard de euro

Potrivit DNA, la data de 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării şi distribuţiei vaccinurilor împotriva COVID-19 prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziţia unor opţiuni viabile de vaccinuri şi care a presupus negocierea de către CE a unor acorduri de achiziţie anticipată cu producătorii în numele statelor membre.

Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcţie de numărul populaţiei, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populaţie revenea statelor membre, menţionează DNA, conform Agerpres.

Anchetatorii susţin că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile de la notificare, o clauză de "opt-out", astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuţie pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite.

"În prezenta cauză, în contextul menţionat, sunt cercetate aspecte legate de modalitatea în care, în perioada ianuarie – mai 2021, persoane din Guvernul României, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea achiziţiei, ar fi contractat un număr mult mai mare de doze de vaccin (Pfizer şi Moderna), în condiţiile în care numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane", explică procurorii.

Conform DNA, deşi dozele de vaccin contractate anterior datei de 1 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane, două dintre cele trei persoane faţă de care se solicită formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale, beneficiind de ajutorul celei de a treia, ar fi tranzacţionat şi ordonanţat la plată achiziţia în plus a cantităţii de 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de 1.005.498.687 euro, la care se adaugă TVA, sumă care constituie un prejudiciu adus bugetului statului.