Caută 
5 MIN
Procesul dintre Consiliul Judeţean Iaşi şi firma care a reabilitat axa rutieră Iaşi – Vaslui prin Scânteia şi Rebricea scoate la iveală un amănunt uluitor. Concret, proiectul unuia dintre cele mai folosite drumuri interjudeţene ce pleacă din Iaşi prevede că acesta se adresează doar traficului uşor, nu şi camioanelor grele. Mai mult, chiar şi Centura Sud a Iaşului are din proiect întreaga descărcare de trafic, mai ales cel greu, tot pe acest drum, în Lunca Cetăţuii, Pe această axă de drum circulă acum majoritatea tirurilor grele ce pleacă din Iaşi spre Sud, ba chiar şi bună parte din traficul uşor ce anterior mergea pe DN 24, prin Schitu Duca. Motivul: prin Scânteia e mai liber şi, fiind rută secundară, e şi lipsit de radare ori alte controale. Urmarea: drumul a ajuns acum plin de gropi şi cratere, la numai câţiva ani de la inaugurare. Mai grav: vom mai sta multă vreme cu acest drum aşa, pentru că încă nu se ştie cine ar trebui să-l repare. Cum s-a ajuns la această situaţie absurdă, pe larg, în rândurile de mai jos.
Gropile din drumul Iaşi – Scânteia – Vaslui încaieră Consiliul Judeţean Iaşi şi firma vasluiană care a câştigat contractul de modernizare a şoselei. Reprezentanţii Transmir SRL Murgeni spun că firma şi-a îndeplinit obligaţia de întreţinere timp de cinci ani a drumului, şi îşi cere înapoi garanţia de bună-execuţie.
De cealaltă parte, CJ susţine că reparaţiile au fost prost făcute şi executate cu întârziere. Adevărul s-ar putea afla la mijloc: pe şosea circulă autovehicule mult mai grele decât tonajul pentru care a fost proiectată.
Trei şefi de CJ implicaţi: Flaişer, Simirad, Adomniţei
Proiectul de modernizare a DJ 248 Iaşi – Vaslui a fost întocmit în 2008, când Consiliul Judeţean era condus de Lucian Flaişer. La acea dată, se prevedea ranforsarea structurii existente cu două straturi din beton asfaltic şi unul de piatră spartă peste cel din balast existent, amenajarea rigolelor de scurgere a apelor, curăţarea şi decolmatarea podeţelor. Lucrările au fost scoase la licitaţie de următorul preşedinte al CJ, Constantin Simirad, în 2011, iar contractul a fost adjudecat de firma vasluiană Transmir SRL Murgeni, contra sumei de 38,9 milioane lei. Lucrările s-au finalizat spre sfârşitul lui 2013, iar panglica inaugurală a fost tăiată de preşedintele de atunci al CJ, Cristian Adomniţei.
Conform contractului iniţial, Transmir SRL se angaja să asigure o garanţie a lucrărilor de 5 ani de la data recepţiei. Reprezentanţii Transmir susţin că pe parcursul acestor 5 ani firma a remediat toate deficienţele semnalate, chiar dacă majoritatea lor nu i-ar fi fost imputabile. Recepţia finală a lucrărilor ar fi trebuit să aibă loc în decembrie 2018, dar CJ a decalat data până în martie, invocând condiţiile meteorologice. În martie 2019, s-a acordat un termen de remediere a problemelor apărute peste iarnă, dar la începutul lunii mai Transmir SRL era informată de CJ că recepţia finală a fost respinsă pentru că nu ar fi fost remediate deficienţele semnalate. Ca urmare, Transmir SRL s-a adresat instanţei, cerând obligarea CJ la eliberarea garanţiei de bună-execuţie a lucrărilor.
Conform acţiunii înaintate de Transmir, „faianţarea” asfaltului, fisurile longitudinale, gropile şi denivelările au apărut din cauza traficului greu şi a lipsei unor straturi de rezistenţă corespunzătoare. Or, spun cei de la Transmir, firma executase proiectul ce-i fusese încredinţat, care nu prevedea structură de rezistenţă pentru trafic greu, şi nu putea fi ţinută responsabilă de deficienţele acestuia. În replică, reprezentanţii CJ au afirmat că firma nu a luat măsuri pentru remedierea deficienţelor, ori le-a luat cu întârziere, ceea ce a condus la amplificarea problemelor.
„A existat o amplă corespondenţă cu reclamanta, prin care i s-a solicitat a remedia deficienţele apărute, dar aceasta nu s-a conformat, motiv pentru care, în prezent, drumul se prezintă în stare proastă. Reclamanta nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale, nu a convocat nici un reprezentant al său în perioada de garanţie, nu a furnizat nici un document pentru calitatea materialelor folosite, astfel încât majoritatea lucrărilor efectuate au cedat. Nu au fost efectuate operaţiuni de amorsare a suprafeţelor frezate, au fost executate lucrări iarna, când carosabilul era acoperit cu zăpadă, materialul rezultat în urma frezării suprafeţelor a fost aruncat în şanţurile adiacente drumului, blocând scurgerea apelor”, au arătat oficialii CJ.
Tribunalul dă dreptate firmei
Dosarul a fost analizat de magistraţii Tribunalului ieşean. Aceştia au constatat că nu se poate vorbi de o rea-credinţă a constructorului, acesta informând periodic CJ asupra lucrărilor efectuate pentru eliminarea făgaşelor şi gropilor apărute în carosabil.
Potrivit mai multor adrese din 2014, Transmir SRL anunţa „faptul că fisurile longitudinale nu au apărut ca urmare a lucrărilor sale necorespunzătoare, ci din cauza traficului cu autovehicule de tonaj mare”. În paralel, Transmir SRL se adresase şi Direcţiei Judeţene de Administrare a Drumurilor şi Podurilor, din subordinea CJ, şi Inspectoratului Poliţiei Judeţene pentru luarea măsurilor necesare interzicerii traficului greu. Asta deoarece proiectul nu prevedea ca drumul să fie destinat traficului de camioane grele. Pentru clarificarea situaţiei, judecătorii au dispus la începutul anului trecut efectuarea unei expertize de specialitate. Rezultatele acesteia au venit în sprijinul afirmaţiilor Transmir SRL.
„Expertul a menţionat că, potrivit documentelor puse la dispoziţie de părţi, pe drum circulă frecvent autovehicule cu masa maximă totală mai mare decât cea admisă, ceea ce a determinat degradări ale carosabilului. În opinia expertului, neconformităţile apărute au drept cauză unele erori de proiectare, în special pe sectorul de drum aflat pe teritoriul judeţului Iaşi, unde nu s-a ţinut cont de recomandările studiului geotehnic şi exploatarea necorespunzătoare a drumului. Expertul a mai constatat că în procesul verbal de recepţie la terminarea lucrărilor din 2013 nu se menţionează nici o neconformitate. S-a mai arătat că pârâtul avea obligaţia de a semnaliza pe drumul respectiv interdicţia circulaţiei autovehiculelor cu masa totală mai mare de 30 tone, iar la data efectuării expertizei această semnalizare nu exista”, au reţinut judecătorii.
Aceştia au dispus obligarea CJ la eliberarea garanţiei de bună execuţie, în valoare de 584.000 lei, ca şi la plata de către instituţia publică a sumei de 15.500 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru şi onorariu expertului. CJ a contestat sentinţa, Curtea de Apel urmând să ia cazul în discuţie pe 15 septembrie.
