Fripturiștii! Cum a dat norocul peste doi bugetari de lux rămaşi fără slujbe

Doi ieşeni rămaşi de curând fără joburile pe care le aveau în administraţia locală l-au prins pe Dumnezeu de un picior. Norocul Cristinei Dobre şi al lui Bogdan Abălaşi a fost un concurs organizat la Ministerul Sănătăţii pentru completarea schemei de personal a unui departament nou-înfiinţat, cel de Monitorizare Implementare Proiecte Spitale Regionale. Amintim că proiectul Spitalului Regional de Urgenţă de la Iaşi este cel mai avansat (ca alcătuire a documentaţiei) dintre cele trei proiecte de acest fel cu finanţare europeană propuse pentru România. De altfel, pentru această poziţie, de consilier grad I A, pentru proiectul de la Craiova şi pentru cel de la Cluj-Napoca nu s-a înscris nimeni la concursul menţionat. La Iaşi, în schimb, au fost doi concurenţi, dintre care câştigător a fost desemnat fostul subprefect Bogdan Răzvan Abălaşi.

Condiţii foarte generale

Pe cele opt funcţii scoase la concurs s-au „bătut“ şapte competitori, dintre care doi au pierdut cursa la proba scrisă. Criteriile generale au fost chiar aşa, generale: candidaţii trebuiau să aibă cetăţenia unui stat UE, să ştie româneşte, să fie sănătoşi (apţi), absolvenţi de studii superioare şi experienţă în domeniu minim şase ani şi jumătate şi să aibă cazierul nepătat. În funcţie de postul vizat, specializarea şi absolvirea unui curs (în managementul sanitar/ al proiectelor, respectiv achiziţii publice) făceau diferenţa. Bibliografia pentru cele două posturi ocupate de ieşenii noştri a fost mai scurtă decât lista cu acte normative pe care le au de învăţat funcţionarii de la Consiliul Judeţean obligaţi să susţină periodic testul de evaluare/ promovare. De exemplu, pentru jobul legat de SRU Iaşi, cu locul de muncă la Direcţia de Sănătate Publică Iaşi, Bogdan Abălaşi a trebui să citească trei hotărâri de guvern, o lege (Codul de conduită al personalului contractual din instituţiile publice) şi Ghidul solicitantului (condiţii generale de accesare a fondurilor în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020).

Înainte şi după Casa Pătrată

Bogdan Abălaşi a fost unul dintre cei mai logevivi subprefecţi ieşeni: cinci ani şi trei luni în funcţie (mai 2012 – august 2017). Înainte de numirea la Casa Pătrată, el s-a „antrenat“, la fel ca noua sa colegă de departament, timp de câteva luni la o primărie din judeţ – în cazul lui, la Valea Lupului, în cazul Cristinei Dobre, înaintea numirii ca manager interimar la Spitalul „Elena Doamna“, la Hârlău – pentru a deveni funcţionar public. După eliberarea din funcţie, Abălaşi a ales altă primărie de comună suburbană Iaşului, Tomeşti, unde a fost consilier al primarului. Parcursul său politic este foarte bogat: de la PSD, unde a fost chiar lider al organizaţiei locale de tineret, a ajuns de nevoie la Partidul Conservator; apolitic cât a fost la Prefectură, el a cochetat apoi cu ALDE, iar, astă-vară, s-a înscris în partidul lui Victor Ponta.

De la maternitate, la spital regional

Dacă al său coleg de departament este licenţiat în Istorie, Cristina Dobre a absolvit Medicina. La selecţia finalizată alaltăieri la Ministerul Sănătăţii, ea a concurat de una singură pentru un post ceva mai precis definit: studiile de licenţă trebuiau să fie în medicină, iar, pe lângă cursul de manager de proiect, a avut de arătat şi patalamaua obţinută după cursul de management sanitar. Pentru poziţia ocupată, bibliografia de concurs a constat tot în cinci acte normative, printre care ordinul ce reglementează obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare a unui spital şi legea privind atribuirea contractelor de achiziţie publice. Cel mai probabil, locul de muncă al fostului manager al Maternităţii „Elena Doamna“ va fi la Bucureşti, la minister.

Fost deputat PNL, apoi PDL, apoi din nou PNL în mandatul 2008-2012, Cristina Dobre a ocupat postul mai întâi ca interimar, din decembrie 2014, numită fiind de colegul său de partid aflat atunci la şefia CJ, Cristian Adomniţei. În iunie 2015, s-a titularizat pe post în urma unui concurs. Un an mai târziu, ea a primit calificativ „nesatisfăcător“, în urma unei evaluări a CJ, rămânând totuşi în funcţie până astă-vară.

Actualul preşedinte al Consiliului Judeţean a precizat la acea vreme că nici nu s-a pus problema continuării mandatului în aceeaşi formulă. „I s-a terminat mandatul, nu a excelat în managementul spitalului. Nu a modernizat nimic, nu a venit cu un proiect nou şi nu a venit cu o cerere ca să continue. Am spus destul de clar: cei care nu au proiecte europene, să nu vină după un alt mandat“, afirma, atunci, Maricel Popa.

Maricel Popa: „Cred că e o eroare“

Şeful CJ nu şi-a ascuns nici ieri dezamăgirea, când a aflat că cei doi vor face parte din Departamentul de Monitorizare Implementare Proiecte Spitale Regionale.

„Doamna Dobre a lăsat în urmă datorii uriaşe la maternitate, iar domnul Abălaşi n-are nicio treabă cu administraţia“, ne-a declarat Maricel Popa. „Cred că e o eroare“, a adăugat el, neîncrezător în privinţa rezultatului concursului de la Ministerul Sănătăţii. „Până acum, niciunul dintre ei nu a arătat nimic, dar, dacă au fost declaraţi câştigători, vom merge de mână mai departe în acest proiect“, a mai spus, resemnat, preşedintele Maricel Popa.

Curios lucru, nici Bogdan Abălaşi, nici Cristina Dobre nu au dorit să stea de vorbă cu noi. I-am fi întrebat cum văd proiectul SRU Iaşi, despre care au circulat zvonuri recent că nici nu se va mai realiza din cauza costurilor mari (500 de milioane de euro), şi cum se gândesc să acţioneze pentru depăşirea piedicilor şi accelerarea demersurilor în realizarea efectivă a noului spital.

Leafă foarte departe de salariul minim

Pe de altă parte, cerinţele vagi de concurs nu explică ce vor face efectiv cei doi fericiţi câştigători, ca să putem estima recompensa bănească pentru munca pe care o vor depune. Prin urmare, am fost nevoiţi să tragem cu ochiul la ceilalţi trei colegi ai ieşenilor noştri. Cel care a optat pentru postul de consilier care va monitoriza achiziţiile publice chiar cu asta s-a ocupat anul trecut, când a fost expert în achiziţii la Ministerul Sănătăţii. În declaraţia sa de avere, completată la începutul lui 2018 în calitate de proaspăt consilier cu jumătate de normă al secretarului de stat Rodica Nassar, Sorin-Mihai Ivan menţionează un venit anual în 2017 de 114,5 mii lei numai din salariu, adică o medie lunară de aproximativ 9.540 de lei. E foarte posibil ca venitul fiecărui consilier din departamentul nou-înfiinţat să fie apropiat de această valoare.

Un alt candidat reuşit vine de la Serviciul de Transmisiuni Speciale. Avian-Daniel Pop, cu doctorat în Economie -Management la Universitatea de Vest din Timişoara, a ales un post de la Ministerul Sănătăţii unde cerinţa minimă e diploma de licenţă în economie (cu vechimea de 6 ani şi jumătate în domeniu) şi cursul de manager proiect făcut. Salariile din Servicii sunt un secret poate mai bine păzit decât cel de stat, prin urmare, nu putem şti cât câştigă un şef sector. Însă ziarul nostru a relatat în iulie că pensia medie brută plătită persoanelor care au ieşit din activitate din rândul Serviciului Român de Informaţii (SRI) Iaşi a fost în luna respectivă 4.675 lei. Vă lăsăm să vă imaginaţi cât ar fi leafa unui şef de sector STS şi ce poate să-l facă să o schimbe pe una contractuală de execuţie la Ministerul Sănătăţii – portofoliu considerat drept una dintre „Cenuşăresele“ Guvernului, tocmai pentru sărăcia bugetului de care dispune. Oricum, salariul de bază al unui consilier gr. I A în ministere este între 4.000 şi 6.000 de lei în funcţie de gradaţie, la care se adaugă sporurile.

Al cincilea concurent admis a venit pe specializarea construcţii civile. Este singurul inginer declarat câştigător.

La fel ca posturile de „supraveghere“ a proiectelor SRU Cluj şi Dolj, poziţia de consilier specializat în inginerie medicală/ bioinginerie/ echipamente şi sisteme medicale a rămas neocupată.