Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Galerii, vernisaje, expozanţi

GALERIE
nicolae cretu
  • nicolae cretu
- +

Ar trebui, poate, să scriu mai frecvent, la această rubrică, despre vernisajele/ expoziţiile galeriilor de artă ieşene, destul de numeroase şi active, încât ai de unde alege despre ce şi despre cine să scrii.

În ce mă priveşte, evident, nu din perspectiva specializată a unor condeie - colaboratori ai Ziarului de Iaşi, cum sunt profesorii Petru Bejan (Filosofie…, UAIC) şi Mihai Păstrăguş, amândoi cu preocupări, activitate şi roluri de evaluatori în domeniu, susţinute consecvent: şi nu de ieri, de azi. Ci dintr-o perspectivă mai modestă, legitimă şi ea, a iubitorilor de artă, centrată pe impresiile de privitor, împărtăşite cu publicul, ca bucurie şi delectare, nelipsind nici reversul de eventuale rezerve şi îndoieli, departe însă orice aer de verdict.

Mai rare, ceea ce este de înţeles, expoziţiile de fotografie de artă nu-şi datorează acest „puls” mai scăzut vreunei prejudecăţi marginalizante, dovadă ambele vernisaje despre care scriu aici: primul (23. 01) la „Tonitza”, pe Lăpuşneanu, Galerii ale UAP, cu alocuţiunea de deschidere a pictorului şi profesorului (UAG) Constantin Tofan, al doilea (8. 02) la Galeriile Municipale din Pasajul de la Hala Centrală, al căror curator este pictorul Eugen Mircea, acolade simbolice ale celor doi artişti, date fotografiei de artă, nu doar verbal, la vernisaj, ci înainte de toate prin însăşi organizarea expoziţiilor ca atare, în spaţii şi într-un climat de deschidere deloc condescendentă, departe de orice statut de „cenuşăreasă”. Ce-i spuneau cele două expoziţii privitorului? Ce dominante îi defineau pe expozanţi, pe fiecare în parte, precum şi în dialogul lucrărilor lor în trio-ul din februarie?

Personala Contraste: peisaje californiene a Suzanei Patras, prefaţată de Constantin Tofan, Mihai Păstrăguş şi subsemnatul, ne-a purtat, cu imaginile ei, peste Ocean. Peisajele sale californiene îţi vorbesc, mai ales, despre amploarea spaţiului american, sugerată, în special, de acvaticul static (e. g.: Lacul Bono) şi de întinsele dune de nisip, cu jocul lor aparte de lumină şi umbră, în stare să le metaforizeze ca „valuri”. Roci în ape, vegetalul pierdut (aproape rătăcit) din Death Valley/ Valea Morţii, forme minerale modelate de timp şi de agenţii naturali („epava”, „castelul”, „bariera”), morfologia patetică a unor copaci străvechi. Efecte de culoare (apusuri), dar şi fineţea striaţiilor pe nisipul dunelor, imagini captate în austeritatea griurilor (fotografii în alb-negru). S-a vorbit mult, la ambele vernisaje, despre metaforă, metaforism şi metaforizare, pe deplin justificat, atât în intervenţiile confesive ale artiştilor, cât şi în cele ale invitaţilor lor.

Trans-himera i i-au alăturat „californiencei” noastre ieşene pe băcăoanul Constantin Broşu şi pe sculptorul ardelean Ion Pop. Tocmai vecinătatea de spaţiu expoziţional scotea şi mai bine în evidenţă, faţă de largile orizonturi californiene, predilecţia celuilalt moldovean pentru cadraje mai strânse, detalii receptiv puse în valoare, grupaje vegetale sau de obiecte, respirând un anumit lirism discret (căpiţe - mici „piramide”: Valea Regilor, un gard bătrân: Cronica unui veac), umor (Arca lui Noe: Burlane în zig zag, Carpe diem: alcoolul), o tandreţe aproape argheziană pentru viaţa măruntă (Rugăciune), un ludic intertextual (scaieţi: Golgotha, vegetal parazitat: Patima), suferinţa câtorva Spice seci. În alte lucrări, corelaţia imagine-legendă nu mai este la fel de firesc inventivă ca în selecţia de ilustrări de mai sus, dar nivelul acestora domină.

În fine, sculptorul Ion Pop are o vocaţie a elansării şi „dematerializării” în lucrările sale, ca într-o voinţă de a elibera materialul în care lucrează, fierul, de inerţial. Ritmuri cvasi-grafice, o vizibilă dominantă tandru-senzuală în Mama şi fiica, Femeie, Maternitate, rafinată valorizare a dialogului de contururi în imagini de cupluri (excelenta Îmbrăţişare), dar şi ispita esenţializărilor abstracte (Sărutul, Tânăra fată, Poluare). Spiritualizare, senzualitate, tandreţe: valenţe convergente ca poetică implicită. Câte un ecou „tahitian”, ca în Tinere la plajă, ironia blândă a magnifierii: Ac de siguranţă. O reuşită, desigur, cu tot cu haiku-rile (Oana Gheorghe) inspirate de fotografiile lui Constantin Broşu şi momente de canto (soprana Marina Porumb). Uruitul tramvaielor în trecere pe deasupra Galeriilor, amintitor parcă de La ţigănci (Mircea Eliade), îmi suna, mai curând, a subliniere prin contrast dată oazei de artă şi bucurie a ei, departe de mecanica repetitivului cotidian. Un public vizibil dominat de vârsta a treia, pensionari cu siguranţă. Dar n-ar fi fost păcat să stea acasă, cu ochii la pândă, pe ecranul de televizor, după zăhărelul pesedist al recalculărilor Olguţei?

Nicolae Creţu este profesor doctor în cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea “Alexandru  Ioan Cuza” din Iaşi, critic şi istoric literar

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri