Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Ar trebui, poate, să scriu mai frecvent, la această rubrică, despre vernisajele/ expoziţiile galeriilor de artă ieşene, destul de numeroase şi active, încât ai de unde alege despre ce şi despre cine să scrii.
În ce mă priveşte, evident, nu din perspectiva specializată a unor condeie - colaboratori ai Ziarului de Iaşi, cum sunt profesorii Petru Bejan (Filosofie…, UAIC) şi Mihai Păstrăguş, amândoi cu preocupări, activitate şi roluri de evaluatori în domeniu, susţinute consecvent: şi nu de ieri, de azi. Ci dintr-o perspectivă mai modestă, legitimă şi ea, a iubitorilor de artă, centrată pe impresiile de privitor, împărtăşite cu publicul, ca bucurie şi delectare, nelipsind nici reversul de eventuale rezerve şi îndoieli, departe însă orice aer de verdict.
Mai rare, ceea ce este de înţeles, expoziţiile de fotografie de artă nu-şi datorează acest „puls” mai scăzut vreunei prejudecăţi marginalizante, dovadă ambele vernisaje despre care scriu aici: primul (23. 01) la „Tonitza”, pe Lăpuşneanu, Galerii ale UAP, cu alocuţiunea de deschidere a pictorului şi profesorului (UAG) Constantin Tofan, al doilea (8. 02) la Galeriile Municipale din Pasajul de la Hala Centrală, al căror curator este pictorul Eugen Mircea, acolade simbolice ale celor doi artişti, date fotografiei de artă, nu doar verbal, la vernisaj, ci înainte de toate prin însăşi organizarea expoziţiilor ca atare, în spaţii şi într-un climat de deschidere deloc condescendentă, departe de orice statut de „cenuşăreasă”. Ce-i spuneau cele două expoziţii privitorului? Ce dominante îi defineau pe expozanţi, pe fiecare în parte, precum şi în dialogul lucrărilor lor în trio-ul din februarie?
Personala Contraste: peisaje californiene a Suzanei Patras, prefaţată de Constantin Tofan, Mihai Păstrăguş şi subsemnatul, ne-a purtat, cu imaginile ei, peste Ocean. Peisajele sale californiene îţi vorbesc, mai ales, despre amploarea spaţiului american, sugerată, în special, de acvaticul static (e. g.: Lacul Bono) şi de întinsele dune de nisip, cu jocul lor aparte de lumină şi umbră, în stare să le metaforizeze ca „valuri”. Roci în ape, vegetalul pierdut (aproape rătăcit) din Death Valley/ Valea Morţii, forme minerale modelate de timp şi de agenţii naturali („epava”, „castelul”, „bariera”), morfologia patetică a unor copaci străvechi. Efecte de culoare (apusuri), dar şi fineţea striaţiilor pe nisipul dunelor, imagini captate în austeritatea griurilor (fotografii în alb-negru). S-a vorbit mult, la ambele vernisaje, despre metaforă, metaforism şi metaforizare, pe deplin justificat, atât în intervenţiile confesive ale artiştilor, cât şi în cele ale invitaţilor lor.
Trans-himera i i-au alăturat „californiencei” noastre ieşene pe băcăoanul Constantin Broşu şi pe sculptorul ardelean Ion Pop. Tocmai vecinătatea de spaţiu expoziţional scotea şi mai bine în evidenţă, faţă de largile orizonturi californiene, predilecţia celuilalt moldovean pentru cadraje mai strânse, detalii receptiv puse în valoare, grupaje vegetale sau de obiecte, respirând un anumit lirism discret (căpiţe - mici „piramide”: Valea Regilor, un gard bătrân: Cronica unui veac), umor (Arca lui Noe: Burlane în zig zag, Carpe diem: alcoolul), o tandreţe aproape argheziană pentru viaţa măruntă (Rugăciune), un ludic intertextual (scaieţi: Golgotha, vegetal parazitat: Patima), suferinţa câtorva Spice seci. În alte lucrări, corelaţia imagine-legendă nu mai este la fel de firesc inventivă ca în selecţia de ilustrări de mai sus, dar nivelul acestora domină.
În fine, sculptorul Ion Pop are o vocaţie a elansării şi „dematerializării” în lucrările sale, ca într-o voinţă de a elibera materialul în care lucrează, fierul, de inerţial. Ritmuri cvasi-grafice, o vizibilă dominantă tandru-senzuală în Mama şi fiica, Femeie, Maternitate, rafinată valorizare a dialogului de contururi în imagini de cupluri (excelenta Îmbrăţişare), dar şi ispita esenţializărilor abstracte (Sărutul, Tânăra fată, Poluare). Spiritualizare, senzualitate, tandreţe: valenţe convergente ca poetică implicită. Câte un ecou „tahitian”, ca în Tinere la plajă, ironia blândă a magnifierii: Ac de siguranţă. O reuşită, desigur, cu tot cu haiku-rile (Oana Gheorghe) inspirate de fotografiile lui Constantin Broşu şi momente de canto (soprana Marina Porumb). Uruitul tramvaielor în trecere pe deasupra Galeriilor, amintitor parcă de La ţigănci (Mircea Eliade), îmi suna, mai curând, a subliniere prin contrast dată oazei de artă şi bucurie a ei, departe de mecanica repetitivului cotidian. Un public vizibil dominat de vârsta a treia, pensionari cu siguranţă. Dar n-ar fi fost păcat să stea acasă, cu ochii la pândă, pe ecranul de televizor, după zăhărelul pesedist al recalculărilor Olguţei?
Nicolae Creţu este profesor doctor în cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, critic şi istoric literar
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Recorduri de temperatură în România. În weekend se vor înregistra și 29 de grade
Premierul libanez a confundat-o pe Giorgia Meloni cu asistenta ei. Filmul a devenit viral – VIDEO
Amenzi de 100.000 € dacă îți vinzi casa prea ieftin. Ce sumă trebuie să ceri pentru a nu fi anchetat
Cu câte sute de lei crește pensia la recalculare? Cum diferă sumele după județ? Anunț oficial
Profesor condamnat pentru agresarea sexuală a unei eleve. Daune de 35.000 de lei de achitat minorei
Apare un nou tip de concediu plătit în România. Cine va putea beneficia de el
Discriminarea persoanelor cu chelie devine infracțiune în Franța
Liviu Dragnea a mai înființat o firmă. Domeniul-cheie în care fostul lider PSD vrea să facă bani
Un tânăr motociclist a murit după ce s-a izbit de un cap de pod la Chicerea
VIDEO Puștan de 12 ani, filmat conducând un BMW prin Verești/Suceava
Trei copii au ajuns la spital după ce un copac a căzut peste mașina în care se aflau
IMAGINEA ZILEI: fața occidentală a aeroportului Iași după ce s-a deschis marelui public
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |