Caută 
Publicarea declaraţiilor de avere a băgat dihonia în CJ. „Cum adică să aibă cât mine?“
Gelozie şi invidie de la bani la Casa Pătrată. Şi-au văzut unii altora lefurile și mormăie
3 MIN
Salariile corpului de funcţionari din Consiliul Judeţean au rămas un subiect fierbinte de discuţie, după ce ziarul nostru a prezentat recent veniturile medii de la CJ, aşa cum rezultă ele din bugetul instituţiei pe anul în curs, adoptat în aprilie.
Iar publicarea în aceste zile a declaraţiilor de avere, cu nume şi prenume, a turnat ieri gaz pe foc în instituţie, toate lumea comentând pe la colţuri. La acel moment, când noi am publicat media salariilor din instituţie (VEZI AICI), surse din cadrul Consiliului s-au arătat nemulţumite nu pentru că media salariului brut era de aproximativ 10.150 de lei, ci pentru că anumite sporuri fac în aşa fel încât un şef de direcţie să aibă un venit chiar mai mic decât colegi de CJ fără funcţii de conducere. Din acest motiv, am solicitat administraţiei judeţului lista salariilor şi coeficienţilor de calcul pe departamente (CJ numără 35 de direcţii, servicii şi compartimente, unele suprapunându-se în organigrama instituţiei). Mai trebuie menţionat că aparatul propriu al CJ numără 188 de angajaţi, dintre care unul cu jumătate de normă, iar, dintre aceştia, 156 au statut de funcţionar public.
Venituri peste 100.000 lei
Trei dintre cei şase şefi de direcţii, alături de secretarul CJ, au raportat, fiecare, peste 100.000 de lei venituri salariale nete pe anul trecut. Dintre aceştia patru, directorul executiv al Direcţiei Economice (care însumează un sfert din personalul CJ) s-a „descurcat“ cel mai bine: pe lângă cei 105.621 de lei raportaţi pe 2018 ca provenind din salariu, Elena Arvinte a obţinut din alte surse încă 54.000. Pragul sutei de mii de lei mai este trecut de Marieta Afilipoaie (Direcţia Proiecte şi Dezvoltare Durabilă) şi de Anca Muşcheru (Direcţia Achiziţii Publice). De remarcat performanţa similară a Laurei Păstrăvanu, directorul executiv adjunct de la Proiecte şi Dezvoltare Durabilă, care şi-a trecut în palmares celebrul proiect al Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor.
Deşi pe lista salariilor de bază brute apare pe locul doi, cu 15.080 de lei, la fix 416 lei de secretarul judeţului, arhitectul-şef al CJ, care la rândul său conduce o direcţie, a menţionat în declaraţia de avere 80.926 de lei. Ceva mai mult decât Ana-Maria Tîrziu are Iogen Gînju, de la Direcţia Tehnică şi Investiţii (87.228), în vreme ce Gabriela Alungulesei (Direcţia Juridică) a menţionat 95.951 de lei. Alina Buhuşi, directorul adjunct al Direcţiei Economice, poate să spună că e prima de sub linia celor 100.000: a încasat 99.253 lei.
Mai mulţi şefi de servicii au declarat venituri salariale de 90.000 plus/minus câteva zeci de lei. Fără să fie şef de serviciu sau de birou, Cornelia Ursu, consilier superior la Direcţia Proiecte, este cel mai bine plătit funcţionar fără funcţie de conducere: 94.875 lei.
Mai mult decât şeful Serviciului de Audit Intern (Fănel Constantinescu) are şefa Biroului de comunicare (Eliza Chirica); şefa Serviciului Fonduri Speciale, Sinteză şi Recuperări Creanţe de la Direcţia Economică (Elena Mărgărint) are ceva mai mult, respectiv 90.714 lei, iar recordul între şefii de servicii aparţine celui de la Achiziţii Publice şi Contracte (Iulia-Ramona Antonesei-Ropcean): 103.705 lei.
Trebuie menţionat că, pe lângă cele cinci gradaţii prevăzute de lege, funcţionarii de la CJ sunt departajaţi de mai multe sporuri, între care cel mai consistent, de 10 până la 50 la sută din salariul de bază, se acordă celor care lucrează la proiecte cu finanţare europeană.
Venitul anual cel mai des întâlnit în declaraţiile de avere este cuprins însă în marja 61.000-64.000 de lei. La capătul de jos se află veniturile de aproximativ 40.000 de lei, iar cel mai mic pare să fie al Parmenei Rebegea: doar 37.033 de lei.
Cei 32 de angajaţi ai CJ care nu sunt funcţionari publici nu sunt obligaţi să depună declaraţii. De regulă, aceştia sunt şoferii sau muncitorii (ne)calificaţi.
