Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Grădinărit uman. Despre oameni şi câini

GALERIE
dana tabrea
  • dana tabrea
- +

Termenul „cultură” provine la latinescul „colere” care înseamnă a cultiva. Civilizaţia şi cultura îl îndepărtează pe om de latura sa animalică, barbară şi îl apropie de cea spirituală. Însă omul rămâne în esenţa sa o fiinţă animalică, având posibilitatea de a alege, şi care în orice împrejurări va alege cea mai rea posibilitate dintre toate. În acest sens, „Grădinărit uman” nu este atât despre familia disfuncţională, cât mai ales despre o umanitate disfuncţională în întregul ei. Departe de a putea fi vorba de o comedie, poate doar despre la comédie humaine.

Atmosfera spectacolului întreţine paradoxurile. Adesea, totul predispune la o scenă de o intensă melancolie, când luminile, tonurile roşiatic vineţii, efectele fumigene, soundul tensionat concură la crearea unei atmosfere care e contrazisă de trivialul monologului din faţă. Singurele momente pline sunt cele în care se desfăşoară recitalul câinelui cu privire la cele, extrem de multe, de care trebuie să ne fie milă, dar şi cu privire la cele, ceva mai puţine, de care nu avem de ce să ne fie milă (dacă ar trebui, de exemplu, să ne fie milă de cei care nu au cu ce cumpăra nimic, celor care nu au cu ce cumpăra nimic nu are de ce să le fie milă de nimic).

În fine, monologurile respective au rolul de a exprima opiniile mai adânci ale scriitorului destul de subversiv la adresa societăţii contemporane. Sunt momente grave în spectacol când subiectele serioase ale scriiturii lui Rodrigo García ni se dezvăluie: o societatea umană compromisă prin liberalism economic şi consumism. Dacă înainte conta să avem oraşe, acum contează că avem restaurante.

Mă gândeam pe parcursul vizionării că una dintre cele mai năstruşnice idei ale montării o reprezintă plasarea Elenei Popa în rol de câine, un câine uneori mai uman, prin comportamentul său şi înţelegerea de care dă dovadă, decât înşişi oamenii din montare. Acest rol nu e întâmplător deoarece nu de puţine ori se creează analogii între cele două regnuri, arătându-ni-se pe de o parte cât de animalici sau câinoşi sunt oamenii, iar pe de altă parte cât de umani şi înţelepţi pot fi câinii. Asemenea paradoxuri, improvizaţii actoriceşti diverse, libertatea de creaţie şi de mişcare scenică, faptul că actorii au prilejul să transmită mesaje proprii către public, iar nu aparţinând unui dramaturg sau regizor, pe care să le resimtă ca fiindu-le străine, spiritul de echipă de care dau dovadă, într-un spectacol rece, mai degrabă reflexiv decât distractiv, sunt atuuri importante.

Disputa de ansamblu, pe viaţă şi pe moarte, se dă între suporterii a două renumite echipe de fotbal din Spania, al căror nume apare, succesiv, pe frontonul barului. Dormitorul e călcat de amprenta unei tălpi uriaşe prin care iese lumina, iar biblioteca are un locuitor ciudat, o spiriduşă (Fatma Mohamed) care copiază opera lui Proust, după care obişnuindu-se cu scrisul, uită de unde a început, crezând că îi aparţine. Tocmai această spiriduşă plagiatoare de opere celebre va restitui ordinea lumii unde se va da bătălia finală dintre suporterii celor două echipe diferite. Iar în altă ordine de idei ar putea fi vorba de bătălia dintre umanitatea şi animalitatea din om. Astfel că spiriduşa este salvatoarea lumii invadate de suporterii echipei adverse şi cea care le va reda libertatea într-o altă ordine existenţială, mai apropiată poate de firea lor (în acest sens, al trecerii între cele două lumi, a oamenilor şi a câinilor, spectacolul este circular).

Din tot ceea ce am spus, se poate observa că e mai mult decât doar ceva serios în toată această năzdrăvănie scenică, lucru nu tocmai lesne de întrevăzut la o simplă privire. Mai mult decât o grădină, fauna umană care se perindă prin faţa spectatorului te lasă perplex. Pare o lume uluitor de fără noimă, o năzbâtie totală. Din când în când scena e traversată de o mamă absolut hidoasă, plimbând un cărucior. Nu mai puţin absurde sau groteşti sunt toate celelalte personaje, cuplul de la etaj, mecanicul care se încurcă, dar se şi descurcă de (cu) tatăl de familie al doamnei care tot traversează scena şi care sfârşeşte prin a o spulbera.

Carnagiul reprezintă un prilej pentru ca adevăruri usturătoare să se facă auzite: oamenii se împiedică unii de alţii. Cel puţin acum, când se impun măsuri privind distanţarea umană, devin insuportabile aglomerările umane. Insuportabile pentru ceilalţi. Iar ceilalţi sunt iremediabil infernul. Faptul că oamenii şi câinii fac schimb de locuri, de roluri cu atâta uşurinţă spune destul de multe cu privire la umanitatea sau mai curând la animalitatea omului. De fapt, acesta e sensul în care se merge. Oamenii mor pentru ca animalitatea din ei să trăiască mai bine. Masacrul final nu-i decât o metaforă pentru toată această schimbare de rol.

Pe de altă parte, grădinăritul uman, tunderea socială de care vorbeşte regizorul, are în vedere o rărire a populaţiei umane, pentru a o întregi pe cea animalieră. Sau o aerare pur şi simplu. Dintre toate aceste teme - menţinerea unei planete curate, cu riscul de depozita deşeurile şi gunoaiele în grădina altcuiva, dezvoltarea ştiinţei şi a tehnicii, în defavoarea spiritualităţii, sărăcirea drastică e populaţiei globului, astfel încât există şi persoane care nu au cu ce să cumpere produse în cadrul liberalismului economic actual -, rarefierea populaţiei umane ne dă cele mai mari strângeri de inimă.

(Grădinărit uman de Rodrigo García, regia: Andrei Măjeri, distribuţia: Elena Popa, Sebastian Marina, Camelia Paraschiv Katai, Mădălina Muşat, Costi Apostol, Fatma Mohamed, Mona Codreanu, Iulian Trăistaru, decor: Inocenţiu Ieremia, muzică: Magor Bocsárdi, coregrafia: Simona Dabija, Teatrul „Andrei Mureşanu” din Sfântu Gheorghe, premiera: 4 martie 2021, vizionare online)

Dana Ţabrea este profesor, doctor în filosofie şi critic de teatru (membru AICT)

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri