Indicele preţurilor de consum: calcul, surse de date, utilizatori

In fiecare lună, Institutul Naţional de Statistică (INS) calculează şi publică IPC care este utilizat pentru următoarele probleme: comensurarea inflaţiei în sfera consumului, determinarea puterii de cumpărare a salariilor şi pensiilor, negocieri salariale între principalii actori de dialog social (guvern, sindicate, patronate), calculul dobânzii reale, fundamentarea politicilor sociale, realizarea de comparaţii internaţionale.

Cine solicită date despre evoluţia indicelui preţurilor de consum? Agenţii economici au nevoie de indicele preţurilor de consum pentru reactualizarea unor debite, pentru (re)calcularea unor drepturi salariale, pentru reevaluarea mijloacelor fixe. Magistraţii solicită indicele preţurilor de consum pentru calcularea valorii unor bunuri şi servicii din dosarele civile sau prejudiciile din dosarele penale. Unităţile administrativ-teritoriale sunt interesate de IPC pentru reactualizarea preţurilor la chirii sau alte tipuri de servicii prestate. Membrii Comitetului Consultativ de Dialog Civil pentru Persoanele Vârstnice doresc să afle cu cât a crescut inflaţia (rata inflaţiei), calculată scăzând 100 din indicele anual al preţurilor de consum. Statistica oficială utilizează IPC atunci când calculează indicele salariului real, ca raport între salariul nominal mediu net şi indicele preţurilor de consum, care ne arată cu cât a crescut puterea de cumpărare a salariului.

La ce se referă indicele preţurilor de consum şi cum se calculează? În conformitate cu teoria statistică (calculul indicilor) şi statistica oficială (INS), IPC măsoară evoluţia de ansamblu a preţurilor mărfurilor cumpărate şi a tarifelor utilizate de către populaţie într-o anumită perioadă (perioadă curentă), faţă de o perioadă anterioară (perioadă de bază sau de referinţă). IPC se calculează ca un indice de tip Laspeyres cu bază fixă. Ernst Louis Etienne Laspeyres (1834-1913) a fost un statistician şi economist german cunoscut pentru formula de calcul care determină creşterile de preţuri utilizată în calcularea ratei inflaţiei. Calculul IPC acoperă numai bunurile (alimentare şi nealimentare) şi serviciile care intră în consumul direct al populaţiei. În calculul IPC nu sunt incluse consumul din resurse proprii, cheltuielile pentru anumite investiţii, dobânzile la credite, ratele de asigurare, amenzile, impozitele sau cheltuielile pentru munca prestată în gospodăriile agricole individuale sau familiale.

Care sunt sursele de date care fundamentează calculul IPC? Culegerea datelor pentru calculul IPC se face direct dintr-un eşantion cu puncte de vânzare cu amănuntul (magazine) de către operatori statistici din cadrul direcţiilor teritoriale/ judeţene de statistică (ex: DJS Iaşi). În etapa de culegere a datelor de pe teren este esenţială cooperarea managerilor de unităţi comerciale cu operatorii statistici care au nevoie de anumite informaţii privind sortimentele produselor vândute. Pentru exactitatea datelor referitoare la preţurile (tarifele) unor sortimente de produse, discuţia cu personalul magazinelor este absolut necesară (ex: preţurile la anumite medicamente, unele articole de îmbrăcăminte sau la reparaţiile realizate în furnizarea unor servicii).

Înregistrarea preţurilor practicate de unităţile comerciale sau prestatoare de servicii se realizează printr-o cercetare statistică selectivă (pe bază de eşantion). Ca metodă de eşantionare INS combină (1) eşantionarea pe localităţi, (2) eşantionarea pe unităţi de observare şi (3) eşantionarea mărfurilor şi serviciilor. Eşantionul pe localităţi este fundamentat pe numărul de locuitori şi pe volumul desfacerilor de mărfuri şi al prestărilor de servicii. Eşantionul unităţilor de observare statistică cuprinde magazine şi unităţi prestatoare de servicii către populaţie din centrele de culegere a datelor alocate fiecărui judeţ; acest eşantion cuprinde circa 6400 de unităţi din care 86% sunt în proprietate privată. Eşantionul de mărfuri şi servicii cuprinde sortimente care au o pondere semnificativă în consumul populaţiei; nomenclatorul mărfurilor şi serviciilor este structurat pe 3 niveluri de agregare: grupe, posturi şi sortimente la mărfurile alimentare, nealimentare şi la serviciile prestate. Sortimentele se individualizează în teren prin varietăţi de mărfuri şi servicii. Informaţiile privind preţurile colectate prin cercetarea selectivă sunt completate cu cele provenite din cercetarea statistică privind preţurile la principalele produse agricole vândute de producătorii particulari pe pieţele agroalimentare. Prin urmare, mergem şi la piaţă să culegem informaţii despre preţurile mărfurilor alimentare şi alte bunuri.

Preţurile colectate prin cercetarea statistică de teren descrisă anterior sunt ponderate cu datele obţinute din Ancheta Bugetelor de Familie (ABF) de unde rezultă cât cheltuie în medie o gospodărie pentru cumpărarea de bunuri alimentare, mărfuri nealimentare şi plata la serviciile necesare satisfacerii nevoilor curente (apă, canal, salubritate).

Să vedem ce ne spune INS despre evoluţia preţurilor de consum! Din ultimul comunicat de presă pe această temă aflăm că preţurile de consum în luna martie 2021 comparativ cu luna martie 2020 au crescut în medie cu 3,1%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2020 – martie 2021) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2019 – martie 2020), calculată pe baza IPC, este 2,6%. Rata medie a inflaţiei pentru perioada 1 ianuarie – 31 martie 2021 a fost de 0,4% faţă de perioada similară a anului 2020. Cele mai mari creşteri de preţurile la mărfurile alimentare sunt la ulei cu 11,63%, la fasole şi alte leguminoase cu 12,53%, pâine cu 5,03%. La mărfurile nealimentare cum sunt ţigările, preţurile au crescut cu 4,9%. Şi la băuturile alcoolice au crescut preţurile cu 2,33% în martie 2021 faţă de luna similară a anului 2020.

Bibliografie

1. INS (2021). Evoluţia preţurilor de consum în luna martie 2021: https://insse.ro/cms/, ultima accesare aprilie 2021.
2. INS (2016). Manualul Anchetei Preţurilor de Consum, Editura INS, Bucureşti.
3. Ţarcă, M. (1998). Tratat de Statistică Aplicată, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti.

Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi