Caută 
4 MIN
Ultima ploaie ce s-a abătut asupra Iaşului, duminică, a creat şiroaie de spumă albă pe străzile din oraş mai mult ca niciodată. Un cadru didactic al facultăţii de Fizică de la Universitatea „Al.I. Cuza“, preocupat de mult timp de poluare şi problemele de mediu ale oraşului, a luat probe din această apă şi le-a analizat în laborator, în mod comparativ. Concluziile acestuia sunt de-a dreptul îngrijorătoare: spuma provine de la aditivii care se pun în benzină sau motorină pentru curăţarea motoarelor, fiind la fel de toxici pentru oameni sau plante ca detergenţii pentru spălat rufe.
Ploile din ultima perioadă au adus pe străzile oraşului un fenomen ciudat, remarcat în majoritatea cartierelor: la marginea drumului, apa care se acumula avea o spumă albă deasupra. Fenomenul a fost observat şi de ieşenii care au vase în care strâng apa de ploaie; ei au descris că deasupra vasului respectiv s-a aşternut, după ploaia de duminică, o pâclă albă, de tip spumă, care a persistat în unele cazuri până a doua zi dimineaţă.
Fenomenul a fost analizat şi de conf.dr. Silviu Gurlui, cadru didactic la Facultatea de Fizică a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi. Concluziile la care a ajuns profesorul Gurlui sunt de-a dreptul îngrijorătoare.
Unde stau aceşti aditivi?
Conf.dr. Silviu Gurlui a concluzionat, după ce luat mai multe probe de sol şi cu spuma respectivă, că este vorba, de fapt, de o substanţă care conţine surfactanţi, folosită în combustibil ca aditivi, pentru curăţarea motoarelor.
Substanţa se regăseşte şi în detergenţii pentru uz casnic sau industrial, este eliminată de motoare în timpul combustiei, o parte din ea se depune pe sol, o altă parte stă în atmosferă, combinată cu restul particulelor rezultate în urma combustiei, iar în contact cu apa apare această spumă sesizată pe străzile oraşului.
„Am luat în calcul mai mulţi parametri – unii legaţi de vegetaţia existentă, posibili detergenţi utilizaţi de administraţie pentru spălarea străzilor, interacţiunea apei cu compuşi din sol în mai multe zone. Dar toate aceste posibilităţi au căzut, nu s-au confirmat. Dimpotrivă, noi am văzut, prin diferitele investigaţii, că singura cauză a apariţiei acestei spume este legată de existenţa unor solvenţi surfactancţi în benzină sau în motorină, eliminaţi de motoarele maşinilor în trafic, în special de cele de trafic greu. Odată eliberaţi în atmosferă după combustie, o parte rămâne în atmosferă, o parte se depune la sol, fiind absorbiţi şi de noxe precum PM 2,5 şi PM10, despre care am tot semnalat că sunt valori mari în atmosferă“, a declarat conf.dr. Silviu Gurlui.
Acesta a explicat că a găsit aceşti solvenţi surfactanţi şi în apă, şi în sol, în mod separat, după ce au fost extrase mai multe eşantioane. Au realizat teste şi după ploaie, imediat, dar şi în perioade în care nu a plouă, descoperindu-se faptul că aceşti agenţi tensioactivi stau la baza „efectului de spumare“.
Ce spunea despre această spumă Silviu Gurlui recent, într-o analiză comparativă redată grafic în fotografia de mai sus? „În imagine sunt spectrele pentru substanţa aflată în suspensie în apa pluvială şi pentru cenuşa colectată de la ţeava de eşapament. Este evidentă provenienţa suspensiei din apele pluviale, şi anume particule de cenuşă rezultată din arderile combustibililor maşinilor în amestec cu aditivi specifici şi uleiuri şi care s-au degajat în atmosferă odată cu emisiile de gaze. Spectrele celor două substanţe pot fi atribuite aceluiaşi compus care are o structură aromatică cu grupări sulfonice şi sulfoxidice. Compuşii care au astfel de structuri fac parte din categoria surfactanţilor, substanţe tensioactive cu proprietăţi de spumare în amestec cu apa. Pentru înţelegerea fenomenului de spumare, precizăm că din aceeaşi categorie fac parte şi detergenţii. Asadar, particulele de cenuşă (acele PM10, PM2.5) aruncate în atmosferă conţin produşi de reacţie proveniţi din arderea aditivilor din benzină, din motorină, dar şi a uleiurilor folosite la ungerea motoarelor. Evident, motoarele mai uzate şi în special cele pe motorină produc cele mai mari cantităţi de astfel de otrăvuri“.
Fenomen regăsit în oraşele cu poluare similară: Braşov, Ploieşti şi Bucureşti
„Nu este neapărat detergent, dar efectul este unul similar. Există o mare probabilitate să existe un risc ridicat pentru sănătate, dar trebuie făcute studii mai departe. Putem spune cu siguranţă că riscul este unul major dacă avem expunere pe termen lung şi elementele depăşesc anumite concentraţii; este vorba până la urmă de substanţe chimice. Există un potenţial nociv, dar e greu de determinat acum, mai ales că el se cumulează şi cu celelalte forme de poluare existente în oraş„, ne-a mai precizat, ieri, conf.dr. Silviu Gurlui.
El a mai precizat că un exemplu bun pentru care situaţia nu se rezumă doar la nivelul Iaşului îl reprezintă mai multe imagini cu o spumă similară apărută şi în Bucureşti, Braşov sau Ploieşti, din fotografiile pe care acestea le-a strâns deja, şi corelează acest aspect cu ideea că fenomenul este mai vizibil în acele oraşe ce sunt recunoscute cu un grad ridicat de poluare.
„Spuma albă consistentă care apare pe străzi, inclusiv în oraşe precum Ploieşti, Braşov sau Bucureşti, după relatările localnicilor, pare să aibă aceeaşi compoziţie chimică şi aceeaşi explicaţie. Aceşti aditivi sunt folosiţi în toate felurile de combustibili, pentru curăţirea motorului extern“, a mai precizat specialistul ieşean.
Acesta a mai avertizat şi în alte materiale publicate de „Ziarul de Iaşi“ asupra riscurilor aduse de poluanţii care nu sunt încă măsuraţi în aer şi care pot fi mult mai nocivi decât particulele PM2.5 şi PM10, despre care se ştie că depăşesc de până la zece ori valorile maxime admise.
