Caută 
2 MIN
Medicii de familie care fac parte din Societatea Naţională a Medicilor de Familie (SNMF) solicită alocarea de fonduri suplimentare pentru asistenţa medicală primară prin rectificarea bugetară din iulie 2018. În acest sens, aceştia au depus la finalul săptămânii trecute o notă de fundamentare către Guvernul României şi Ministerul Sănătăţii.
În primul rând, medicii susţin că asistenţa medicală primară se confruntă cu o subfinanţare în comparaţie cu alte paliere ale sistemului de sănătate. „În România, procentajul alocat medicinei de familie din totalul fondurilor pentru sănătate este în declin constant, ajungând la mai puţin de 5,8% în 2017, faţă de 8,76% în 2008, în condiţiile în care acest procent este în majoritatea statelor europene în jur de 13%”, se precizează în nota de fundamentare. O altă problemă adusă în discuţie de aceştia este modalitatea de finanţare, care este aproape în totalitate din contractul de prestări servicii cu Casa de Asigurări de Sănătate.
Astfel, toate cheltuielile din cadrul unui cabinet sunt suportate de către medic, atât cele de întreţinere, cum ar fi plata chiriei, a utilităţilor, achiziţionarea de consumabile, medicamente, dar şi plata salariilor către asistentul medical, femeia de serviciu sau către contabil. Într-o estimare făcută de membrii Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF) şi ai Federaţiei Naţionale a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) s-a arătat că, în medie, cheltuielile de funcţionare pentru un cabinet ajung la 4.600 de lei pe lună. În această estimare sunt incluse chiria, aproximată la 1.000 de lei, alte cheltuieli, cum ar fi curentul, încălzirea, apa rece, telefonul, dar şi consumabilele medicale. „Din echipa funcţională a cabinetului de medicina familiei fac parte medicul titular, medici colaboratori, asistenţi medicali şi personal medical auxiliar. Medicul titular este reprezentatul legal al cabinetului, restul personalului medical sau auxiliar sunt angajaţi ai cabinetului.
Medicii de familie fac eforturi evidente pentru acordarea drepturilor salariale la nivelul minim al gradului profesional al fiecărui angajat din sistemul bugetar. Totuşi, de cele mai multe ori, acestea rămân la nivelul salariului de bază minim pe economie”, au mai precizat aceştia. Din această cauză au existat în ultima perioadă mai multe nemulţumiri şi o tendinţă de a migra către sectorul medical de stat unde drepturile salariale s-au dovedit a fi mult mai mari. Medicii atrag atenţia asupra faptului că menţinerea la acelaşi nivel a finanţării asistenţei medicale primare va duce la o gravă discriminare între sistemul public şi privat de sănătate, o soluţie echitabilă în acest sens fiind „creşterea valorilor minim garantate cel puţin în mod proporţional cu creşterea colectării”.
