Metamorfoze urbane (III)

O bună parte a structurilor recente par a fi în disonanţă cu mizele pe termen lung ale dezvoltarii durabile – aglomerari inutile în zone deja aglomerate sau evitarea unor zone subutilizate (încă!) în prezent; iar atunci când sunt (re)descoperite aceste zone, investitorii se aruncă hulpavi asupa geometriilor arhitecturale existente, eliminându-le şi apoi punând în loc mastodonţi imobiliari.

Necesitatea unor clădiri cu o arhitectură care să mustească de contemporaneitate e invocată şi în Strategia de turism a municipiului Iaşi (foarte bine realizată de colegii de la Departamentul de Geografie al UAIC), dar şi în numeroasele scrieri ale membrului grupului de reflecţie bahlui.ro, arhitectul Andrei R. Ciuhodaru: avem nevoie de spaţii inedite pentru industriile creative. Din acestea va câştiga tot oraşul!“Trebuie să încurajăm investitorii!”, se enunţă cu emfază în şedinţele administraţiei. De acord, dar hai mai întâi să facem diferenţa clară între investiţiile care sunt şi în beneficiul oraşului şi a comunităţii, şi cele care sunt doar speculanţii imobiliare de moment, şi care de fapt blochează tocmai dezvoltarea viitoare a oraşului.

Pe această linie se încadrează şi propunerea bahlui.ro de conservare a geometriilor complexului industrial CET Iaşi (ce personalizează peisajul urban) şi de racordare a acestuia la noul context funcţional al oraşului. Arealul în cauză, situat în zona industrială (redenumită de arhitectul citat Iaşi New District), e văzut ca o zonă mixtă atât spaţial, cât şi ca funcţiuni. Arhitectul vede în acest areal oportunităţi ce creează atractivitate – spaţii expoziţionale (muzeu al ştiinţei şi tennicii, galerii de artă, muzeu feroviar), săli de concerte, spaţii de birouri şi spaţii co-working, staţie de tren urban, biblioteci etc. Toate încadrate într-un spaţiu reamenajat, încorporând turnurile actuale de răcire, cu geometrii spectaculoase şi care au capacitatea de a fi lesne reconvertite funcţional – http://bahlui.ro/idei-de-dezvoltare/iasinewdiastrict-ii-unde-vedem-noi-dezvoltarea-orasului/.

Temperarea creşterii industriilor IT&Outsourcing la nivelul oraşelor regionale, indusă atât de epuizarea avantajelor ce au generat boom-ul lor, cât şi de un trend (încă!) doar întrevăzut la nivelul estului UE, va impune crearea de noi oportunităţi şi avantaje necesare evolţiei economiilor acestei categorii urbane. O strategie care să creeze germenii unui nou ecosistem, care să impună o creştere, în special, calitativă e absolut necesară în pasul pe care-l va face Iaşul în noul stadiu evolutiv, în care industriile creative vor juca un rol de prim ordin.

Această chestiune necesită o abordare într-o manieră trans-scalară – o focalizare atât pe ecosistemul local, cât şi pe cel regional. Realizarea unei structuri policentrice (de tip cluster) a repartiţiei acestor domenii la nivel regional, care să implice şi oraşele terţiare (Bacău, Suceava etc.) ar induce câteva avantaje. Pe lângă menţinerea domeniilor la nivel regional, prin delocalizarea industriilor cu valoare adăugată mai redusă din Iaşi, ar crea o oarecare relaxare a presiunii existente asupra forţei de muncă locale, de care ar putea beneficia partea creativă a noii economii a oraşului.

Însă opţiunea pentru industriile creative impune mai mult decât în alte cazuri necesitatea realizării unui ecosistem local durabil, bazat pe un mediu prietenos. Din această perspectivă, problema majoră cu care se va confrunta oraşul nostru constă în conservatorismul clamat atât de autorităţi, cât şi de realizatorii diverselor strategii de dezvoltare a oraşului. Cel mai adesea, conservatorismul nu reprezintă o realitate manifestă. Să zicem că poate consta într-o oarecare întârziere a însuşirii modelelor contemporane de viaţă urbană, în raport cu ceilalţi competitori – Clujul şi Timişoara. Însă, un fapt e de netăgăduit: oraşul nostru e din nefericire îmbătrânit în multe privinţe, iar acest lucru va îngreuna readaptarea componentelor sale urbane, dar şi a oportunităţilor locale, în vederea realizării unui mediu prietenos în care să-şi desfăşoare activitatea, deopotrivă creativii, cei ce au capacitatea de a deveni principalii creatori ai noului Iaşi, dar şi celelalte categorii profesionale, care vor susţine serviciile urbane, ce se află într-o perpetuă metamorfoză din punctul de vedere al cererii. De la un mediu antreprenorial local prietenos, la grădiniţele de copii şi şcolile particulare, ce au o mare capacitate de adaptare la cerinţele pieţei, de la spaţii de recreere, la cele de practicare a sportului şi la infrastructura de transport, care trebuie să facă faţă unei mobilităţi crescânde a populaţiei etc. Toate acestea vor avea menirea de a face din Iaşi un mediu prietenos şi adaptabil actualilor şi, mai ales, viitorilor săi locuitori, un mediu care va sta la baza noului ecosistem economic al Iaşului.

Industriile creative sunt mai volatile, chiar şi în comparaţie cu outsourcing-ul actual, indiferent dacă e în IT, sau nu. Localizarea şi, mai ales, perenizarea localizării în cazul industriilor creative, inclusiv a start-up-urilor, din care e posibil să se selecteze viitoarele companii mari sau mijlocii capabile să se impună la nivel mondial, depind în mare măsură de subiectivitatea celor ce generează această afacere. Dacă vor considera că la Cluj sau pe aiurea mediul e mai propice dezvoltării ideii, nu vor ezita să-şi delocalizeze afacerea. Şi asta, cu costuri minime!

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi