Investitorii niponi au evitat ţara noastră, principalul motiv fiind infrastructura proastă, iar importurile şi exporturile se prăbuşesc de la an la an. Acordul semnat recent la Tokyo va schimba această realitate în următorii ani? La această întrebare au încercat să răspundă mai mulţi cunoscători din domeniul comerţului şi al economiei.

Conform celui mai mare pact economic din istorie, cel dintre Uniunea Europeană şi Japonia, într-un interval de şapte ani, taxa auto de 10% pentru importurile din Ţara Soarelui Răsare va dispărea. Dacă vom vedea pe străzile din Iaşi mai multe maşini Toyota sau Mazda, ori dacă vom găsi în supermarketuri mai multe produse cu specific japonez rămâne de văzut.

Specialiştii spun însă că fără doar şi poate, impactul va fi unul pozitiv. „La nivel macro e o performanţă a UE că reuşeşte să încheie un pact cu Japonia, al doilea după cel cu Canada. UE arată astfel că e o piaţă liberă. Japonia este a patra economie a lumii, sigur că vor creşte importurile şi exporturile!

O mare parte din producţia japoneză auto se face însă în UE, deci s-au găsit căi prin care producătorii din Japonia să intre în Europa cu taxe mai puţine. Va creşte importul de maşini, dar nu exponenţial, piaţa e relativ echilibrată. Plus că avem producătorii noştri care se vor menţine pe piaţă. Gândiţi-vă că va fi o deschidere pentru noi la exporturile produselor agro-alimentare şi a textilelor“, a declarat Paul Butnariu, şeful Camerei de Comerţ din Iaşi.

Deoarece avem şi la Iaşi reprezentanţă Toyota, am reuşit să vorbim cu Gabriel Manolache, directorul general Mega auto SRL, cel care vinde maşinile acestei mărci japo­neze la noi în judeţ. „Noi suntem doar dealeri, luăm maşinile de la importatorul român. De menţionat că importul auto se face doar în Belgia, iar de acolo vin la noi.

Nu cred că va creşte numărul de maşini Toyota în Iaşi, vânzările sunt în scădere, de pe locul I mondial, Toyota a ajuns pe locul III. La Iaşi vânzările deocamdată sunt bune“, a precizat Manolache.

Singura firmă cu capital japonez e în lichidare

Conform celor de la Direcţia Jude­ţeană de Statistică Iaşi, în ultimii trei ani, judeţul Iaşi a exportat mărfuri în Japonia în valoare de 659.100 de euro şi a importat de 727.500 de euro. Foarte puţin, dacă ar fi să comparăm cu relaţiile comerciale pe care le avem cu alte ţări. Observăm însă că atât exporturile cât şi importurile au scăzut dramatic de la an la an.

Dacă în 2015 s-au făcut exporturi în valoare de 339.000 de euro, anul trecut suma a scăzut la numai 71.600 de euro. La fel şi la importuri, unde s-au înregistrat 296.100 de euro în 2015 şi doar 107.800 de euro anul trecut. Până în 2017, în judeţul Iaşi figura o singură firmă cu capital japonez, şi anume restaurantul Oedosushi de pe Sărărie.

De anul acesta însă, firma SC Oktomania SRL figurează la Registrul Comerţului ca fiind în lichidare.

Vor deveni ieşenii consumatori de carne de vită Kobe?

Unii specialişti sunt de părere că lucrurile nu se vor schimba foarte mult, ci doar consumul ar putea creşte la unele produse care se vor ieftini odată cu scoa­terea taxelor vamale.

„Impactul acordului UE-Japonia asupra consumului din România, cel puţin în următorii doi ani, cred că va fi unul modest. Există un model al difuziei modernităţii în Europa centrală şi de est, probat deja de mai bine de două secole, pe vectorul vest-est. Nu văd de ce schimbările în structura comertului exterior şi în ceea ce priveşte consumul ar urma o altă cale! Cu alte cuvinte, până nu va genera schimbări importante la nivelul nucleului dur al UE, acordul nu va aduce decât schim­bări minore în ceea ce priveşte structura comerţului exterior şi a consumului din România. Până atunci, faptul că unele produse, mai ales cele alimentare, se vor ieftini, va duce, cel mai probabil, la creşterea consumului în rândul unei părţi a populaţiei României a cărnii de vită Kobe, a sosului de soia, a sakeului sau a ceaiul verde“, a explicat George Ţurcănaşu, publicist şi profesor universitar în cadrul Facultăţii de Geografie a Universităţii Al. I. Cuza.

Acesta a mai menţionat faptul că nu trebuie ignorată nici piaţa automobilelor sau electro­nicelor, produse al căror ciclu de viaţă e din ce în ce mai scurt şi în România. Din această perspectivă, profesorul crede că schimbările se vor produce nu în prima fază, ci pe termen mediu

. „Eliminarea taxei la importul de automobile japoneze va schimba, cel mai probabil, şi structura parcului auto din România. Acest aspect se va reflecta asupra dimi­nuării preţului automobilelor japoneze, care vor deveni competitive pe piaţa eu­ro­peană. E posibil şi un efect, mai de­grabă, negativ al acordului. Eliminarea taxelor de export la automobile va şubrezi poziţia companiilor auto ce funcţionează în prezent în România: la Piteşti şi Craiova – aglomeraţii urbane ce nu au acces direct la reţeaua europeană de autostrăzi. Dacă statul roman nu investeşte rapid în conectarea acestor investiţii la reţeaua europeană de autostrăzi sau în realizarea unor relaţii feroviare eficiente (alternativă viabilă pe viitor), există riscul ca implantările industriale respective să devină istorie“, a mai precizat profesorul universitar.

Ar putea să apară la Iaşi o investiţie în zona auto

Pactul economic ar putea aduce la noi în ţară, chiar şi în judeţul Iaşi, investitori, în opinia lui Ţurcănaşu. Acesta crede că acordul ar putea să genereze schimbări în geografia economică a ţării noastre. Şi aici dă ca exemplu intenţiile japonezilor de a investi în zona infrastructurii de transport, cum ar fi în metroul bucureş­tean sau în podul peste Dunăre de la Brăila.

Podul este în opinia sa o lucrare foarte importantă, mai ales pentru moldoveni, pentru că odată construit va fi parte a celei mai eficiente relaţii cu Dobrogea, cu staţiunile româneşti de la Marea Neagră, cu Istanbul şi estul Bulgariei.

„Investiţia gigantului japonez Toyota anunţată la Timişoara va avea mai mari şanse de a se realiza. De asemenea, n-ar fi exclusă şi apariţia unor fabrici de componente auto sau de produse electrocasnice şi în alte zone ale României. Din punctul acesta de vedere, în România extracarpatică, Iaşul e mai pregătit decât alte oraşe, deoarece are deja tradiţie în industria electronică şi chiar în ceea ce priveşte industria componentelor auto“, încheie George Ţur­cănaşu.

Pe locul 22 în rândul ţărilor care investesc în România

Pactul între UE şi Japonia a fost semnat luna trecută la Tokyo în cadrul celui de-al 25-lea Summit şi va avea efecte în următorii ani. După ce va fi ratificat actul de către cele două Parlamente, Uniunea Europeană promite că va elimina barie­rele industriei auto japoneze în Europa şi aici e vizată în principal taxa pentru maşini.

Japonia va deschide piaţa produselor agricole din UE, în condiţiile în care firmele europene deja exportă bunuri în valoare de peste 58 de miliarde de euro şi 28 de miliarde de euro în servicii către Japonia. 

De asemenea, UE a promis că va elimina majoritatea taxelor plătite anual de către companiile euro­pene ce exportă în Japonia şi va deschide piaţa japoneză pentru exporturile europene de produsele agricole, plus alte sectoare. Se estimează că acordul va reduce aproximativ 99% din tarifele percepute de EU – Japoniei şi 94% din tarifele percepute de Japonia – Uniunii Europene. 

„Acordul va elimina marea majoritate a taxelor vamale pe care întreprinderile din UE care exportă în Japonia le plătesc anual, în valoare de un miliard de euro, precum şi o serie de obstacole de lungă durată în ceea ce priveşte reglementarea, de exemplu în cazul autoturismelor. Acesta va des­chide, de asemenea, piaţa japoneză, de 127 de milioane de consumatori, unor exporturi-cheie de produse agricole din UE şi va spori oportunităţile de export ale UE într-o serie de alte sectoare. Totodată, Acordul de parteneriat economic va intensifica cooperarea dintre Europa şi Japonia în diverse domenii, va reafirma angajamentul comun al celor două părţi faţă de dezvoltarea durabilă şi va include, pentru prima oară, un angajament specific referitor la Acordul de la Paris privind schim­bările climatice“, se precizează într-un comunicat al Comisiei Europene.

Con­form ultimului raport al Băncii Naţionale a României privind investiţiile directe în România şi publicat în 2017, Japonia se află pe locul 22 în topul statelor care investesc în România, cu un total de 284 milioane de euro, după state precum Gibraltar, Irlanda şi Cipru.

Principalele investiţii nipone în România au vizat industria auto, împrumuturi acordate pentru modernizarea unor porţiuni de drumuri naţionale şi, mai recent, o posibilă finanţare ce urmează a fi primită de la Banca Japoneză pentru Cooperare Internaţională în vederea realizării magistralei 6 de metrou, ce ar putea lega centrul Capitalei de Aeroportul Otopeni.

Totalul exporturilor şi importurilor româno-japoneze este într-un picaj semnificativ, în 2007 înregistrându-se un total de schimburi în valoare de 541 mi­lioane USD.

Publicitate și alte recomandări video