Caută 
5 MIN
Scenariul unei înţelegeri între liberali şi social-democraţi, vehiculat intens în ultimele zile, pare să se fi confirmat ieri. Moţiunea de cenzură depusă de PSD a trecut cu un sprijin masiv din partea aleşilor, „îndârjiţi“ şi de avalanşa de ordonanţe adoptate de Executiv cu o seară înainte. Guvernul Orban a picat şi se deschide calea pentru alegeri anticipate, un deziderat al PNL. Nu e clar cum vor reacţiona, individual, parlamentarii, puşi în situaţia de a-şi scurta mandatul. E clar, însă, că primarii nu vor fi aleşi în două tururi, iar liberalii şi social-democraţii, foşti parteneri în USL, îşi vor conserva mare parte din funcţii la nivel local.
Moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Orban, depusă de PSD şi UDMR, a fost adoptată ieri de Parlament. Numărul total al voturilor exprimate a fost de 400, nefiind niciun vot anulat. Moţiunea a fost adoptată cu 261 de voturi „pentru“ şi 139 de voturi „împotrivă“.
Pentru ca moţiunea de cenzură să treacă erau necesare 233 de voturi, astfel că moţiunea a fost adoptată. Odată cu adoptarea moţiunii de urgenţă şi demiterea Guvernului Orban, legea pentru alegerea primarilor în două tururi este considerată respinsă. Prin urmare, rămâne în vigoare legislaţia actuală, prin care primarii sunt aleşi într-un singur tur de scrutin.
„Este un pas foarte mare pentru democraţie, economie şi mai ales pentru sănătatea românilor. Nu am reuşit eu atât de mult cât a reuşit domnul Orban să-i mobilizeze“, a declarat, la scurt timp, preşedintele Camerei, liderul PSD Marcel Ciolacu.
Potrivit Constituţiei, de ieri, Guvernul Orban îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor administrative (cum ar fi plata salariilor pentru bugetari), până la depunerea jurământului de către membrii noului cabinet. Nu mai poate adopta ordonanţe simple sau de urgenţă şi are puteri limitate până la instalarea unui nou guvern.
Orban spune că a căzut în picioare
Premierul Ludovic Orban a declarat după ce Cabinetul său a fost demis, că Guvernul cade în picioare. „Suntem mândri de ce am făcut în trei luni, că într-o perioadă extrem de scurtă am reuşit să reparăm o mare parte din stricăciuni“, a declarat premierul. Ludovic Orban a reluat explicaţiile privind necesitatea adoptării a 25 de ordonanţe de urgenţă de către Guvern, în şedinţa care a avut loc marţi seară, cu o zi înaintea dezbaterii şi votului asupra moţiunii de cenzură. Această avalanşă de ordonanţe a împins mai mulţi parlamentari care au votat împotriva Cabinetului Dăncilă să voteze şi pentru căderea Guvernului Orban. Premierul demis s-a mai declarat convins că preşedintele Klaus Iohannis va dizolva Parlamentul de îndată ce vor fi îndeplinite condiţiile legale pentru a face acest lucru. Aseară, Iohannis a confirmat implicit acest scenariu. „Eu vreau să intrăm într-o logică care duce spre alegeri anticipate. Dacă constat că partidele parlamentare nu doresc acest lucru, voi insista să fie votat un guvern constituit de şi în jurul PNL“, a afirmat Iohannis. Şeful statului anunţat că va convoca partidele parlamentare la consultări pentru azi, la ora 12:00, iar seara va anunţa probabil deja persoana desemnată să conducă Guvernul.
Cum se ajunge la anticipate
Demiterea guvernului este primul pas spre o premieră în viaţa politică românească: alegerile anticipate. Pentru a se ajunge în această situaţie, sunt însă mai mulţi paşi. Potrivit Constituţiei, alegerile anticipate pot fi organizate numai dacă Parlamentul respinge consecutiv două propuneri de premier. Pentru aceasta, parlamentarii tuturor partidelor vor fi nevoiţi să îşi încheie mandatul mai repede şi să piardă indemnizaţia şi celelalte privilegii care decurg din statutul lor actual. De asemenea, mulţi dintre ei îşi fac calcule la nivel local în condiţiile în care nu au siguranţa unei noi candidaturi care să le aducă un nou mandat. Din acest punct de vedere, respingerea a două nominalizări făcute de preşedinte, ar putea reprezenta adevăratul obstacol în calea anticipatelor.
Dacă totuşi se ajunge în această situaţie, preşedintele trebuie să dizolve Parlamentul, o situaţie inedită pentru democraţia românească.
Ce urmează? PNL şi PSD vor încerca să formeze majorităţi pentru a obţine de la Cotroceni nominalizarea unui premier. În cazul PNL, propunerea va fi cel mai probabil tot Ludovic Orban. De celalaltă parte, PSD şi Pro România îl propun premier pe rectorul SNSPA, Remus Pricopie. Cele două formaţiuni politice au împreună 231 de parlamentari, număr insuficient pentru a crea majoritatea în Parlament. Ciolacu şi Ponta susţin însă că poartă negocieri în continuare şi că vor obţine numărul necesar pentru majoritate. Surse parlamentare au declarat pentru site-ul hotnews.ro că PSD încearcă să coaguleze o majoritate alături de PRO România, ALDE şi Forţa Naţională.
„Unele lucruri sunt clare ca lumina zilei“
Preşedintele USR, Dan Barna, a declarat ieri că partidul pe care îl conduce va merge la consultări cu preşedintele Klaus Iohannis fără a propune un nume de prim ministru. „USR nu va susţine niciodată o propunere de premier venită dinspre PSD“, a mai spus Barna. Întrebat dacă crede în ipoteza conform căreia ar exista o înţelegere între PSD şi PNL, Barna a spus: „Vom vedea dacă suntem în regia unui USL 2 sau într-o situaţie în care PSD reduce din nou democraţia din România“.
Mult mai categoric a fost candidatul PLUS la Primăria Capitalei, Vlad Voiculescu, care a afirmat, înainte de moţiune, că o cădere a Guvernului ar reprezenta dovada unei înţelegeri între PNL, PSD şi UDMR în vederea menţinerii sistemului de alegeri locale într-un singur tur de scrutin. „Oare avem din nou un Guvern care vrea să cadă şi nu să guverneze? Oare după ziua de azi vom constata din nou că baronii locali au făcut o înţelegere împotriva oamenilor? Oare PNL, PSD, UDMR s-au înţeles şi au făcut aşa încât să fie bine pentru ei încă vreo 4 ani? Cel mai important: oare nu cumva totul se întâmplă pentru ca puterea cea mai importantă în aceste partide – cea a baronilor locali (roşii, galbeni sau UDMR) – să nu fie pusă în primejdie de alegeri pentru primari în două tururi? Unele lucruri sunt clare ca lumina zilei. Dacă Guvernul cade, este pentru că s-au înţeles. Dacă Guvernul cade, este pentru că oamenii cu putere din aceste partide vor să îşi păstreze feudele“, a scris fostul ministru al Sănătăţii, pe Facebook.
Şi preşedintele executiv al PLUS, Dragoş Tudorache, a apreciat că în ultimele luni are loc „o preluare tacită a puterii“ de către PNL, la care PSD „reacţionează simbolic“. El a susţinut că există o înţelegere subterană între cele două partide. De altfel, în ultimele săptămâni, presa a scris, citând surse politice din PNL şi PSD, despre o înţelegere între cele două partide pentru ca Guvernul Orban să cadă şi, odată cu el, legea privind alegerile primarilor în două tururi.
