Caută 
3 MIN
Patru machete cu diferitele stadii în care au existat clădirile aflate pe locul unde este ridicat astăzi Palatul Culturii pot fi admirate de ieşeni într-o expoziţie specială organizată chiar la sediul palatului până pe 20 noiembrie. Pentru realizarea acestui proiect a lucrat o echipă pluridisciplinară pornind de la planurile curţii domneşti şi a altor construcţii aflate în zonă identificate de-a lungul timpului. Au fost regândite în variantă 3D, modelate virtual, printate la o imprimantă 3D şi expuse pentru a se prezenta felul în care a evoluat Palatul Culturii în ultimii 250 de ani.
„Descrierile călătorilor străini care au vizitat Moldova în secolele XVI-XIX ne oferă foarte mici indicii în legătură cu aspectul clădirilor. Unele detaliază scopul acestora, altele descriu succint materialele de construcţie şi starea clădirilor, însă cei mai mulţi prezintă obiceiurile de la curte. Legat de aspectul Curţii domneşti anterioare secolului al XIX-lea, s-au utilizat ca inspiraţie alte clădiri din aceeaşi perioadă care încă se află în picioare”, au transmis organizatorii.
La proiect au lucrat geografi, arhitecţi şi istorici, după cum urmează: Cosmin Ceucă, prof.dr. Laurenţiu Rădvan, arhitectul Tiberiu Teodor-Stanciu, lector dr. Lucian Roşu, Tudor Boicu şi Lucia Eşanu. Proiectul este realizat de Asociaţia Iaşi.Travel, în parteneriat cu Complexul Muzeal Naţional Moldova Iaşi, respectiv Muzeul de Istorie a Moldovei, cofinanţat de Primăria Municipiului Iaşi.
„Proiectul a urmărit reconstituirea evoluţiei Palatului, cu toate etapele sale de evoluţie, de la curtea domnească amenajată de Vasile Lupu şi refăcută de domni ulteriori (etapa 1), la palatul lui Alexandru Moruzi (1806, etapa 2), la cel zis «al Ocârmuirii», al lui Mihail Sturza (1841-1843, etapa 3), la cel refăcut după incendiul din 1880 (etapa 4), la Palatul de Justiţie (1906-1925), numit azi Palatul Culturii”, au mai specificat organizatorii.
Palatul de la Iaşi a prins rădăcini acum 600 de ani
Pentru a se asigura că există o acurateţe istorică ridicată a demersului, s-au folosit diverse surse de informare precum planuri istorice, planuri şi faţade din arhive, imagini de epocă, stampe, descrieri text, studii şi cercetări ştiinţifice, cărţi de specialitate, descoperiri arheologice. Toate informaţiile au fost adunate, organizate, corelate şi discutate cu prof.dr. Laurenţiu Rădvan, cel care a făcut publice şi planurile cunoscute până în prezent cu curtea domnească şi spaţiile existente pe locul unde se află astăzi Palatul Culturii.
„Scopul acestor reprezentări grafice, cu suprapuneri între diferitele etape de evoluţie, este de a genera curiozitate, de a aduce în faţa publicului nespecializat în istorie sau arheologie, modele 3D, care să fie analizate, scene care să fie redescoperite, care prind viaţă, care arată o continuitate şi, în acelaşi timp, o modificare substanţială a aspectului acestui important promontoriu al Iaşului”, mai spun organizatorii. Aceştia insistă asupra faptului că discuţia trebuie purtată în liniile care spun că actualul Palat al Culturii nu a apărut pe un teren viran în 1925, când a fost finalizat în forma cunoscută, ci este continuatorul unor alte construcţii pe care le-a folosit ca temelie, ca ziduri, inclusiv la etaj, ca orizonturi şi aspect general.
„Ne dorim ca într-o bună zi să avem curajul să spunem, cu toate asteriscurile şi notele de subsol aferente, că Palatul de la Iaşi are aproape 600 de ani vechime, nu doar 100, la fel cum Westminster Palace se laudă cu 1000 de ani vechime, când el a fost reconstruit aproape în întregime în secolul al XIX-lea”, au conchis organizatorii.
