Pacienţi internaţi cu boli cronice, apoi infectaţi cu bacterii din spitale

„La ora actuală avem pacienţi care au fost spitalizaţi din cauza unor afecţiuni neinfecţioase, precum boli cardiace, de ficat sau digestive, şi a căror şedere s-a prelungit pentru că, din nefericire, spitalele pot fi gazde ale unor astfel de bacterii rezistente şi multirezistente. Pe un organism slăbit, bacteriile pot da infecţii grave cum ar fi cele urinare, pneumonii, bronhopneumonii, sau chiar septicemii“,  a precizat dr. Carmen Dorobăţ, managerul Spitalului de Boli Infecţioase Iaşi. Aceasta mai spune că, având în vedere rezistenţa pe care multe bacterii au dezvoltat-o la medicamente, de cele mai multe ori costul antibioticelor cu care aceştia îşi tratează pacienţii sunt destul de ridicate.

„Încărcătura financiară pentru a trata un astfel de pacient este net mai mare decât dacă am fi prevenit apariţia unei astfel de bacterii multirezistente. În Iaşi, şi nu numai, pot apărea astfel de infecţii grave prin plimbarea unui pacient de la un spital la altul. În felul acesta, bacteria respectivă, cu rezistenţă multiplă, poate fi dusă dintr-o secţie în alta, de la un bolnav la altul şi este din ce în ce mai greu să tratăm aceşti pacienţi. De aceea, aş sfătui pacienţii şi colegii medici ca atunci când este vorba despre un pacient care are o capacitate scăzută de apărare a organismului pe de o parte, şi care este spitalizat, pe de altă parte, să aibă din timp o discuţie cu medicul infecţionist“, a adăugat dr. Carmen Dorobăţ. Medicul susţine că fenomenul nu este îngrijorător deocamdată, dar că este totuşi în creştere şi că medicii din spitale ar trebui să ia măsuri pentru dezinfectarea corectă a unităţilor medicale. Reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi (DSP) spun că până în prezent lor nu le-a fost semnalat niciun caz de acest tip de către Spitalul de Boli Infecţioase şi că sunt şi germeni care, asemănător celor din spitale, pot fi mai rezistenţi la medicamente. Astfel, se poate dovedi cu exactitate dacă o bacteria a fost luat din unităţile medicale doar după mai multe teste.

„În comunitate, există o circulaţie de tulpini, de exemplu de stafilococ, care ca şi rezistenţă la antibiotice seamănă cu cele de spital. Eu nu pot să fac comentarii dacă nu ştiu exact la ce cazuri se referă şi nu pot demonstra dacă germenii respectivi sunt dintr-un spital. De asemenea, în general, o infecţie nosocomială se tratează în spitalul care a generat-o pentru că pacientul are nevoie şi de îngrijirile pentru care a fost internat şi care nu se pot asigura la Infecţioase. Dacă ne comunică despre ce este vorba, noi putem să culegem mai multe date“, a menţionat dr. Elena Duca, şef Serviciu Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile al DSP. Totodată, medicii de la Infecţioase zic că principala cauză a acestei probleme este faptul că, de cele mai multe ori, medicii de familie, stomatologii şi medicii din spitale prescriu tratament cu antibiotic fără să facă analizele corespunzătoare, bazându-se doar pe simptomele prezentate de pacient sau pe rugămintea acestora.

„De multe ori, poate din rapiditate, poate din lipsa de timp a pacientului sau a medicului, se administrează antibiotic fie pentru infecţii urinare, de piele, de căi respiratorii sau afecţiuni dentare, fără o testare microbiologică corespunzătoare. Pentru oricare dintre acestea se primesc antibiotice, iar consumul lor anarhic, fără examene, duce la apariţia rezistenţei la antibiotic. Acesta este motivul pentru care în spitale, nu doar în cele din România, ci de peste tot, există multirezistenţă la antibiotic“, a declarat dr. Carmen Dorobăţ. Medicii consideră că soluţia problemei ar putea fi gândirea şi adoptarea unei alte strategii pentru prescrierea de antibiotice şi dezinfectarea cât mai corespunzătoare a unităţilor spitaliceşti.