Până ornăm coniferul să ne mulţumim cu lerul

marți, 17 decembrie 2019, 20:47
3 MIN

* Habar n-avem cât de mult le plac românilor colindele moderne, atât autohtone, cât şi universale, devenite hituri; noi n-am fi în stare să ascultăm în ritmul ăsta, o lună pe an, nici piesele preferate ale trupelor preferate. Pesemne că e alcoolul consumat în Luna Cadourilor, care îi face pe oameni mai blajini, mai adormiţi, care-i face să nu mai ţină cont de difuzoarele din supermarket, la care se aude "Let it snow", la micile instalaţii de brad care ţiuie "Jingle Bells" şi la boxele din bufetul de cartier, din care zbiară Hruşcă. Acelaşi alcool (generic vorbind, că nu e acelaşi, ci mereu altul) aduce şi uitarea: îi poţi pune consumatorului fruntaş, la ureche, aceeaşi colindă, de zece ori; evident că nici nu va ţine minte ce-a ascultat.

* Alt motiv pentru care colindele ne invadează în perioada asta e că, împotriva legilor firii (şi economiei de piaţă), exact în perioada asta se ieftinesc CD-urile cu colinde. E ca şi cum s-ar ieftini brazii, ornamentele şi carnea de purcel înainte de Crăciun, ca şi cum s-ar ieftini mieii, ouăle şi vopseaua de ouă în Săptămâna Mare ori costumele de baie şi trusele de scufundare la început de iunie.

* Mergând pe firul ăsta, ar trebui ca toate CD-urile cu colinde să fie cele mai scumpe în toiul verii, la chioşcurile de pe litoral, unde să fie vândute printre pietre de călcâie, pistoale cu apă, ochelari de soare, alifii de plajă şi alte elemente specifice. Ar putea fi şi colinde tematice, estivale, gen "Sculaţi, gaaazde, nu dormiţi, că la soare vă pârliţi!", "Scoicile daaalbe!", "Că balenă n-au vânaaat, ci-au vânat un delfinaaaş!" etc.

* Că tot veni vorba despre mare şi diverse jivine acvatice: de ceva vreme, acestea au pătruns şi în meniurile sărbătoreşti de Crăciun ale salariaţilor români. Treaba vine mai ales de la eventualele prime ori tichete-cadou şi de la alcoolul despre care am pomenit şi la început. De exemplu, fie salariatul Mirel: a primit primă, bonuri şi a mai ras câteva şpârle cu băieţii înainte de a merge cu nevasta la cumpărături de Crăciun; acolo, înconjurat de lumini, ambalaje lucioase, instalaţii care cântă colinde şi care îi picură ler în suflet, plus alte elemente care sugerează linişte şi bunăstare, Mirel îşi spune "O dată în an e Crăciunul", apoi se năpusteşte la raioanele cu chestii exotice, cunoscute mai ales din documentarele de pe Animal Planet. Aşa se face că întâlnim pe multe mese de Sărbători preparate ciudate, compot din fructe de mare, tochitură de calamar cu caracatiţă sau homari la ceaun cu cartofi ţărăneşti, mâncăruri din pricina cărora multe doamne trecute de o anumită vârstă au ajuns la spital. Nu după ce le-au consumat, ci după ce le-au văzut…

Comentarii