34 de ieşeni confirmaţi cu infecţia cu noul coronavirus, a raportat ieri Institutul Naţional de Sănătate Publică, la care se adaugă alţi 17 reconfirmati. Alţi 46 de de ieşeni au fost externaţi, iar situaţia numărului de locuri libere în spitale pare a fi sub control, mai ales pentru că şi Spitalul Militar a fost declarat spital suport Covid. Există însă alte probleme cu care reţeua medicală implicată în pandemie se confruntă. Spitalul CFR nu are posibilitatea de a organiza compartiment de ATI pentru bolnavii de COVID 19 aflaţi în stare gravă. La Direcţia de Sănătate Publică există un număr insuficient de medici epidemiologi, iar la Spitalul de Boli Infecţioase nu mai există Remdesivir, medicament administrat pacienţilor aflaţi la Terapie Intensivă.

Spitalul CFR, unitate suport Covid, funcţiona şi ieri la capacitate maximă. Pentru a evita epuizarea personalului medical, conducerea spitalului a încercat pe cât posibil să reducă programul de de lucru. “Este destul de greu pentru cadrele medicale, dat fiind canicula. Chiar sunt compătimiţi şi de pacienţi. Vă daţi seama cum este să lucrezi echipat în costumul de protecţie la peste 26 de grade. Am încercat şi am redus programul de la şase ore la patru ore. Îi modulăm astfel încât, cine are probleme de sănătate sau de oboseală să fie schimbat. Se dau concedii, dar prin rotaţie şi nu mai mut de 10 zile, astfel încât să nu fie perturbată activitatea cu pacienţii”, a declarat Mihai Glod, managerul Spitalului CFR. Spitalul CFR este singură unitate medicală care nu a avut până acum niciun cadru medical infectat cu SARS COV2. Spitalul are şi pacienţi non-Covid, dar doar aceia care pot fi trataţi în 24 de ore. “A trebuit să renunţăm la activitatea non-Covid, dar apelăm la internările de zi şi facem mici intervetii care se pot realiza în maxim 24 de ore pentru că există pericolul de contaminare”, a mai spus Mihai Glod.

Managerul a adăugat că unitatea medicală nu va putea trata şi bolnavi COVID 19 în stare gravă deoarece nu au pus bine la punct Compartimentul de Terapie Intensivă. “Ce ne dorim la Spitalul CFR? În primul rând, sănătate multă pentru noi şi pacienţi. Mai avem nevoie de un aparat PCR că să încercăm să ne rezolvăm problemele legate de testare în bucătăria proprie. L-am solicitat prin accesarea unui program european cu fonduri pentru COVID 19. Avem nevoie desigur de un serviciu de ATI bine pus la punct. În prezent , funcţionăm cu doar doi medici de ATI. Am fost trei, dar unuia i-a expirat contractul de colaborare”, a adăugat Mihai Glod. Cu acelaşi deficit de personal se confruntă şi Direcţia de Sănătate Publică, mai ales la Compartimentul Epidemiologic. “Având în vedere contextul epidemiologic, de la declanşarea pandemiei COVID-19 şi până în prezent, angajaţii Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi au făcut eforturi uriaşe pentru a gestiona focarele sau anchetele epidemiologice desfăşurate în aceste luni. Având în vedere deficitul de personal cu care instituţia s-a confruntat, Compartimentul de Supraveghere Epidemiologică şi Control Boli Transmisibile, Compartimentul pentru Situaţii de Urgenţă, Laboratorul de Diagnostic şi Investigare, dar şi celelalte departamente, aflate sub îndrumarea conducerii DSP Iaşi, au lucrat câte 12-14 ore pe zi”, a declarat Marius Voicescu, purtătorul de cuvânt al DSP Iaşi.

La momentul declanşării pandemiei, la DSP, în cadrul Comartimentului Epidemiologic erau angajaţi patru medici şi 11 asistente medicale, dintre care două la Paşcani şi una la Hârlău. “Menţionăm că prin intermediul DSP Iaşi, se realizează anchetele epidemiologice, se evaluează contacţii direcţi din colectivităţi, se monitorizează zilnic pacienţii care se află în izolare, se emit decizii de carantinare şi de izolare, se realizează raportări şi machete. De asemenea, de la data apariţiei Deciziei Curţii Constituţionale cu privire la carantinarea şi izolarea persoanelor infectate cu Covid-19 sau suspecte de a fi infectate, angajaţii DSP Iaşi au păstrat o permanentă legătură cu persoanele cu rezultat pozitiv la testele pentru Covid-19 care s-au externat la cerere sau cu cele confirmate pozitiv care au refuzat internarea în spital. Toate acestea presupun un consum psihic şi un volum de muncă uriaş pentru toţi angajaţii DSP”, a adăugat Marius Voicescu.

Abia pe 27 iulie, DSP Iaşi a reuşit să detaşeze 20 de cadre medicale, 7 medici de medicină şcolară şi 20 de asistenţi medicali din aceeaşi reţea. De asemenea, urmează ca, în aceste zile, DSP Iaşi să finalizeze procedura de angajare pe perioadă determinată, fără concurs, pe perioada stării de alertă, pentru personal contractual, 5 posturi de medici la Compartimentul supraveghere epidemiologică şi control boli transmisibile, cu drept de liberă practică sau competenţe limitate, 6 posturi de asistenţi medicali generalişti sau igienă la Compartimentul supraveghere epidemiologică şi control boli transmisibile – punct de lucru Vama Sculeni şi 9 posturi de asistenţi medicali generalişti sau igienă la Compartimentul supraveghere epidemiologică şi control boli transmisibile, suport activităţi de epidemiologie.

Şi la Spitalul de Boli Infecţioase “Sfânta Parascheva” au apărut probleme în ceea ce priveşte tratamentul bolnavilor COVID 19 aflaţi internaţi la Compartimentul de Terapie Intensivă. Remdesivirul, antiviralul administrat acestor pacienţI, a fost epuizat şi la Iaşi, aşa cum de altfel s-a întâmplat în majoritatea spitalelor Covid din ţară. Cu toate acestea, medicii infecţionişti au afirmat că au reuşit să trateze şi să salveze cazurile grave şi fără acest medicament.

“Noi avem toată gama de medicamente care sunt fixate prin protocolul Ministerului Sănătăţii. Am utilizat Remdesivirul în cadrul studiului clinic. Ar trebuie să va sun că am salvat pacienţi înainte de a apărea Remdesivirul în terapie intensivă, pentru că acest antiviral este destinat cazurilor grave. Exită parametri de evaluare din punct de vedere preclinic şi paraclinic a pacientului de terapie intensivă care îi recomandă administrarea acestui tratament. Fiind un antivral, el ajută la negativarea pacientului respectiv, dar ceea ce face medicul de Terapie Intensivă în ceea ce priveşte reechilibrarea funcţiei respiratorii, a funcţiei cardiace, reechilibrarea hidroelectrolitica şi acido-bazică, aceasta nu realizeză Remdesivirul. Deci este foarte importantă intervenţia directă la pacientul de pe Terapie Intensivă care este deosebit de grav”, a declarat Carmen Dorobăţ, managerul Spitalului de Boli Infecţioase Iaşi.