Planul de calitate a aerului, făcut praf de lipsa măsurătorilor

Planul de calitate a aerului, de­finitivat (din nou) de către Primărie săptămâna trecută, este făcut în mod neprofesionist. Aşa l-a des­cris, foarte succint, Silviu Gurlui, conferenţiar la Facultatea de Fizică a Universităţii „Al.I. Cuza“ şi pre­şedinte al USR – municipiul Iaşi.

„Se simte populaţia Iaşului în si­guranţă?“, a întrebat el, referin­du-se la cele două forme de poluare din oraş, a aerului şi fonică. Autor al mai multor măsurători pe care le-a efectuat în mai multe puncte din oraş, Silviu Gurlui a remarcat că ultima versiune a Pla­nului de management conţine câ­teva sute de pagini care se referă la particulele denumite PM10, denumite aşa pentru că au un diametru mai mic de 10 micrometri.

Este vorba, de fapt, de un amestec complex de particule foarte mici şi picături de lichid în suspensie în aerul pe care îl respirăm.

„Este hilar că ne propunem să facem un plan, iar în Iaşi sunt doar două staţii care măsoară nivelul parti­culelor PM10“ (în Podul de Piatră şi în Tătăraşi), a constatat Gurlui, adăugând că suprafaţa oraşului este de aproape 100 kmp. El a observat că particule mai mici şi mai nocive, PM2,5, sunt ignorate de măsură­torile efectuate de staţiile de monitorizare a calităţii aerului am­plasate în oraş.

Ca să fie unul ri­guros, planul ar fi trebuit să se bazeze pe măcar 100 de măsurători simultane, afirmă profesorul, şi nu făcute în una sau două zile, ci într-un interval mai mare de timp. Mai mult, „nu este suficient să faci măsurători, dar acestea trebuie înţelese, iar oamenii preveniţi – asta e menirea acestui plan“, a subliniat Silviu Gurlui.

Un plan de calitate a aerului bine făcut poate să îmbunătăţească managementul de trafic, pentru că timpii de aşteptare la semafor vor depinde şi de gradul de poluare a motoarelor. Un alt efect ar fi reducerea costurilor de tratament pentru bolile respiratorii cauzate de aerul încărcat de praf şi compuşi chimici.

Plantarea copacilor – şi, nu întâm­plător, a teilor – reprezintă un obstacol pentru PM10, a mai spus Silviu Gurlui. El a prezentat şi o hartă cu rezultatele primelor mă­surători ale nivelului de zgomot efectuate pe bd. Carol I, pe bd. Independenţei, pe str. Elena Doam­na şi pe bd. Tudor Vladimirescu.

„Valorile de zgomot pentru ora 23 sunt mult peste nivelul acceptat“, a remarcat el. Calitatea tramva­ielor, maşinile mari care se depla­sează cu viteză şi motocicletele sunt principalele surse de zgomot din oraş, iar cele mai poluate fonic sectoare de pe traseul amintit sunt Tg. Cucu – Fundaţie, Universitate – Parcul Ex­poziţiei şi zona Tudor Vladimirescu, de o parte şi de alta a podului peste Bahlui.