Caută 
Planuri la Primărie: CET Iaşi să treacă pe hidrogen. S-a depus documentaţia pentru mediu
4 MIN
Centrala Electrică de Termoficare (CET) Iaşi, deţinută de Primăria Iaşi, a intrat în faliment în urmă cu un deceniu după ce a acumulat datorii de milioane de euro, dar municipalitatea face planuri pentru investiţii şi spune că va ajunge ca în 3 – 4 ani să încălzească apartamentele din oraş doar cu ajutorul hidrogenului.
La Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Iaşi a fost înaintată documentaţia tehnică în vederea emiterii acordului de mediu pentru instalarea de noi echipamente de producere energie termică utilă în cogenerare (CHP) în CET I Iaşi, de pe Calea Chişinăului, care să permită utilizarea unui amestec de gaze naturale şi hidrogen pentru a furniza atât energie electrică, cât şi energie termică sub formă de apă caldă, care să fie distribuită în circuitul primar al sistemului de termoficare al Municipiului Iaşi.
20% vol. hidrogen
„Cazanele propuse spre livrare vor fi H2-Ready, capabile să opereze cu combustibil gazos de tip gaz natural, în componenţa căruia se poate regăsi un conţinut de până la 20% vol. hidrogen. Cazanele propuse vor putea fi echipate în viitorul apropiat prin upgrade cu arzătoare care să permită utilizarea unui gaz natural în amestec cu un conţinut mai ridicat de hidrogen de până la 100%”, se detaliază în documentaţia consultată de „Ziarul de Iaşi”. Tot aici se precizează faptul că funcţionarea exclusiv pe hidrogen se estimează a fi posibilă în 3 – 4 ani.
În anul 2022, CET Iaşi a raportat o pierdere netă de aproximativ 7,2 mil. lei (1,45 mil. euro), iar în acelaşi an datoriile au atins aproape 561 mil. lei, echivalentul sumei de 113,3 mil. euro, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor. Pentru a obţine finanţare pentru acest proiect, municipalitatea trebuie să vină cu un studiu de fezabilitate care să arate că noua centrală va fi eficientă şi va produce atât căldură, cât şi electricitate în mod sustenabil, asta pentru a respecta regulile europene privind eficienţa energetică.
CET II Holboca, scoasă din funcţiune
Din datele prezentate în documentaţia tehnică de la APM Iaşi reiese că, odată ce CET II de la Holboca va fi scoasă din funcţiune, noua centrală de cogenerare va prelua rolul în furnizarea de căldură pentru locuitorii din Iaşi. Unităţile care încă mai utilizează cărbunele drept sursă de combustibil, cum este şi CET II Holboca, aproape că pot fi numărate pe degete. „În Strategia locală pentru serviciul de alimentare cu energie termică a populaţiei din Municipiul Iaşi, actualizată în 2022, este cuprinsă ca acţiune pentru dezvoltarea durabilă a SACET Iaşi o sursă de cogenerare nouă ce urmează să fie realizată pentru alimentarea SACET Iaşi începând cu anul 2026, după retragerea din exploatare a CET II Holboca. Având în vedere solicitarea Ministerului Energiei privind depunerea de documentaţii pentru proiecte de cogenerare cu finanţare din Fondul de Modernizare – Program Cheie 5, este necesar realizarea Studiului de fezabilitate pentru instalarea de noi echipamente de producere energie termică utilă în cogenerare (CHP) în CET I Iaşi”, se menţionează în documentaţie.
Noua sursă de energie termică trebuie să se concentreze atât pe producerea căldurii, cât şi a electricităţii folosind cogenerarea, într-un mod eficient din punct de vedere energetic. Acest lucru trebuie realizat în scopul îndeplinirii cerinţelor stabilite în Directiva privind eficienţa energetică (EED), care stabileşte standarde pentru sistemele de termoficare centralizată, astfel încât să se asigure o utilizare mai eficientă a energiei.
Şase noi grupuri de cogenerare
Noua centrală de cogenerare propusă de municipalitate va fi echipată cu 6 grupuri de cogenerare, fiecare cu capacitate termică de 3,5 MWt şi capacitate electrică de 3,35 MWe, adică cu putere termică însumată de 21 MWt şi o putere electrică însumată 20,1 MWe.
Aceste grupuri vor funcţiona cu ajutorul unor motoare pe gaz natural, având posibilitatea de a funcţiona şi cu un amestec de gaze naturale şi hidrogen. Se explică şi că grupurile vor fi dotate cu sisteme de recuperare a căldurii pentru a maximiza eficienţa energetică. Totodată, se prevede utilizarea unui sistem de degazare pentru tratarea apei utilizate în termoficare, pentru a preveni problemele precum coroziunea şi depunerile, şi se planifică construirea unui acumulator de căldură pentru a stoca energia termică şi a permite funcţionarea optimă a centralei în perioadele de consum redus de căldură.
„Grupul de cogenerare va funcţiona pe gaze naturale cu posibilitatea de amestec de hidrogen în proporţie de min. 20%. Acesta va furniza energie electrică, precum şi energie termică sub formă de apă caldă, care va fi folosită în circuitul primar al sistemului de termoficare al Municipiului Iaşi. În cazul cogenerării cu motoare termice de cogenerare, energia termică este obţinută din recuperarea căldurii produse în timpul funcţionării acestuia, prin intermediul unor module care asigură colectarea căldurii evacuate prin circuitul de răcire al amestecului aer/combustibil, circuitul de ungere, blocul motorului propriu-zis, precum şi din circuitul gazelor de eşapare. În cazul în care sarcina termică nu este preluată integral de către agentul termic, pentru evitarea creşterii temperaturii agentului de răcire şi, în consecinţă, oprirea motorului, răcirea motorului va fi asigurată separat, de un sistem de răcire. De asemenea, energia termică care nu este preluată integral de către agentul termic va fi stocată în acumulatorul de căldură. În acest fel, grupul de cogenerare va continua să livreze energie electrică”, mai scrie în documentaţia depusă la APM Iaşi.
