Poluare cu cianuri lângă Iași. S-au depășit de câteva ori normele admise!

Cercetătorul ieşean Silviu Gurlui a publicat primele rezultate în urma analizelor pe care le-a efectuat în laborator după descoperirea gravei poluări care a avut loc în perioada 16-18 iunie la Iaşi, când a plouat foarte puternic şi au fost identificate cantităţi mari de spumă chiar şi pe râul Jijia. Atunci, cercetătorul a mers la faţa locului la Vlădiceni, unde la iazul mănăstirii au fost descoperiţi sute de peşti morţi, care pluteau pe suprafaţa lacului după ploaie. Analizele de atunci ale apei, cât şi ale canalului de salubrizare care deversa direct în lac, au scos la iveală cantităţi foarte mari de acid cianhidric, pe care conf.dr. Silviu Gurlui îl numeşte ca fiind unul deosebit de toxic. „Acest acid cianhidric este produs din arderi, din arderea biomasei, din trafic, din arderea acrilo- şi poliacrilo-nitriţilor, acelor vopsele ce se regăsesc în valuri lavabile sau picturi textile. În general, deci, din trafic şi industrie. Suspiciunea mea este că aceste concentraţii atât de mari sunt cauzate şi de deversarea de mizerii din acea magistrală care a revărsat în momentul ploilor mari care au fost, magistrală care acum a fost astupată, dar reziduurile au rămas şi în canal şi în iaz”, a declarat Sivliu Gurlui. Acesta a analizat şi zilele trecute aceeaşi zonă, remarcând că, prin faptul că s-au blocat scurgerile, în canalul rămas şi în lac, concentraţiile au rămas la fel de mari. În mod concret, în aer se înregistrau 10ppm, adică 11 miligrame pe metru cub, valori de aproape trei ori mai mari decât maximul de 3,5 ppm, care reprezintă deja un nivel de toxicitate deosebit de ridicat. Conform cercetărilor în domeniu invocate de Silviu Gurlui, o expunere de 30 de minute la concentraţii de 10 ppm produc afectarea sistemului nervos central – dureri de cap, senzaţii de vomă sau chiar pierderea cunoştinţei, în timp ce o expunere de peste patru ore la valori de cel puţin 8.6 ppm pot aduce moartea.

Risc să ajungă în pânza freactică

Silviu Gurlui precizează că acidul se găseşte în formă lichidă şi este deosebit de periculos pentru cine intră în contact direct cu el. În zonă persistă un miros dulceag, specific acestui tip de acid. Recomandă oamenilor măsuri de igienă sporite, să păstreze distanţa de zonele respective, să se spele pe mâini cât de des se poate, să nu lase animalele în apropiere şi să nu consume apă din fântânile din preajmă. „Acest gaz are două faze – gazoasă şi lichidă. Cea lichidă se regăseşte acum în apă, s-a amestecat cu ea, şi spre surprinderea mea încă este acolo, nu îmi explic de ce, trebuie cercetat. Dar, cel mai probabil, anumite fenomene meteo, precum diferenţe de temperatură sau scăderea presiunii atmosferice, pot face ca gazul să fie eliberat în atmosferă mai repede şi în cantităţi foarte mari. Momentan este captiv acolo”, a mai precizat Silviu Gurlui. El scoate în evidenţă că este grav faptul că aceleaşi concentraţii de gaz se regăsesc şi în canalul care trece şi la doi metri de casa oamenilor, dar poate afecta fluxul mare de oameni care vin spre mănăstire. În ceea ce priveşte sursa acestui gaz, el a precizat că nu poate fi exclusă nici o eventuală poluare de la incineratorul de deşeuri de la Vlădiceni, care a fost construit de Gabriel Surdu şi vândut ulterior. „Chiar dacă procedura respectă toate normele, fumul şi gazele eliminate în atmosferă sunt antrenate de precipitaţii şi se pot întorce la sol, fie de la sine, fie în timp, în forme toxice. Mai trebuie să cercetez aici pentru a determina cu exactitate”, a mai spus acesta.

Victime ale acidului cianhidric în incendiul de la “Colectiv”

Victimele incendiului de la “Colectiv”, din urmă cu trei ani, au fost «gazate» cu acid cianhidric rezultat din arderea buretelui inflamabil folosit la antifonare. Din punct de vedere biologic dacă vorbim, recuperarea în cazul intoxicaţiei cu monoxidul de carbon se mai poate produce, dar în cazul intoxicaţiei cu acid cianhidric, nu. Explicaţia pentru care unele din victimele din clubul Colectiv au decedat chiar după ce au fost scoase este tocmai această intoxicaţie care şi-a spus cuvântul”, a afirmat la acea vreme Mihai Rissdorfer, inginer biochimist.