Caută 
Primarul trage obloanele în nasul ieşenilor. În instituţie veţi discuta cu fantome, nu cu oameni
5 MIN
Profitând de noul regulament european pentru protecţia datelor, funcţionarii primăriei ieşene au început să elimine din documentele publice numele persoanelor. Astfel, deşi legile româneşti obligă publicarea unor astfel de date în situaţii bine precizate, angajaţii municipalităţii au trecut, cu elan, la „anonimizare“. La concursurile din primărie participă fantome, în loc de beneficiarii autorizaţiilor de construire sau ai unor PUZ-uri apar nişte steluţe, iar din lista restanţierilor la bugetul local a rămas doar suma totală. Reprezentantul Primăriei S.B. („anonimizat“, conform angajatorului său) ne-a explicat că ascunderea numelor se face în baza unei hotărâri mai vechi a Înaltei Curţi. Experţi contactaţi de „Ziarul de Iaşi“ arată că, atunci când sunt legi naţionale explicite în privinţa publicării datelor, „obligaţia legală este excepţie la noul regulament (GDPR)“.
Primăria Iaşi a secretizat aproape toate informaţiile publice ce fac referire la persoane fizice. Într-un exces de zel în interpretarea noului regulament european ce face referire la protecţia datelor personale, municipalitatea ieşeană s-a grăbit să elimine din diverse documente publice numele persoanelor fizice. Printre informaţiile secretizate se numără rezultatele unor concursuri de angajare în funcţii publice, beneficiari de autorizaţii de construire/certificate de urbanism/planuri urbanistice zonale şi, nu în ultimul rând, listele cu restanţieri. Măsura dispusă de Primărie vine în contextul în care există legislaţie naţională specifică prin care autoritatea locală este obligată să afişeze astfel de informaţii.
„Obligaţia legală este excepţie la noul regulament în ceea ce priveşte legalitatea prelucrării datelor“, a spus un specialist în protecţia datelor cu caracter personal, consultat de „Ziarul de Iaşi“.
În replică, oficialii municipalităţii invocă mai multe acte normative care, în opinia lor, determină aplicabilitatea noului regulament şi justifică secretizarea numelor. Nu este exclus ca, având în vedere entuziasmul manifestat de Primărie faţă de noile reguli, să consultăm declaraţii de avere în cazul cărora numele bugetarilor să fie secretizate.
Consultând site-urile altor primării din ţară putem constata că Iaşul e excepţia în ceea ce priveşte abordarea noului regulament european: de exemplu, oraşe ca Timişoara, Oradea, Constanţa, Galaţi sau Cluj continuă fără probleme să publice numele persoanelor fizice.
Primăria nu mai publică numele candidaţilor la concursuri
Pe site-ul Primăriei au fost publicate, zilele trecute, mai multe anunţuri privind concursurile organizate în ultimul timp. În unele cazuri, putem afla numele persoanelor care au promovat concursul, dar, în altele, apare doar numărul de înregistrare a dosarului. Un exemplu este concursul privind ocuparea funcţiei de şef birou la Biroul Monitorizare Exploatare Locuinţe. Municipalitatea a ales să facă public doar numărul de înregistrare a dosarului depus de candidat: 45243/7.05.2018, fără a comunica public cine este persoana respectivă. De asemenea, dacă vrem să aflăm cine sunt acele persoane care au promovat proba interviului la două posturi în cadrul Serviciului Încasare Numerar, putem desluşi doar faptul că au fost 10 candidaţi admişi, iar aceştia au depus dosarele în perioada 13 – 23 aprilie.
O altă problemă este lista cu restanţierii la bugetul local. Cu toate că există o lege specifică internă care nu intră neapărat în contradicţie cu regulamentul european, situaţie în care normele europene ar avea întâietate, municipalitatea a preferat să scoată de tot de pe site lista datornicilor persoane fizice.
Au dispărut numele beneficiarilor de acte urbanistice
„Ziarul de Iaşi“ a consultat mai mulţi specialişti în protecţia datelor personale, după intrarea în vigoare a Regulamentului general privind protecţia datelor (GDPR – 25 mai). În general, aceştia au precizat că informaţii de tipul celor descrise mai sus sunt publice. Alţii au spus că trebuie redactat un ghid clar de către guvern în care să fie evidenţiate situaţiile în care numele persoanelor fizice trebuie publicate în concordanţă cu normele interne şi cu respectarea noului regulament.
Însă, utilizarea metodei de anonimizare sau pseudonimizare a numelui şi prenumelui unui solicitant nu este corectă, susţin specialiştii, chiar dacă acestea reprezintă atribute de identificare ale unei persoane fizice şi intră sub incidenţa de protecţie a Regulamentului UE 679/2016. Astfel, în ceea ce priveşte, de exemplu, actele urbanistice, conform legislaţiei privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii (Legea 50/1991 şi normele metologice din 2009) transparenţa procedurii de autorizare, atât în ceea ce priveşte autorizaţia de construire sau desfiinţare, cât şi certificatul de urbanism se realizează prin asigurarea caracterului public al acestora, respectiv dreptul publicului de a fi informat.
Totodată, spun specialiştii, secretizarea numelor are şi un alt efect important: atât timp cât o persoană afectată de un proiect imobiliar nu cunoaşte dezvoltatorul, atunci, un proces în instanţă este sortit din start eşecului.
Cum se apără municipalitatea
În schimb, Primăria, prin vocea purtătorului de cuvânt Sebastian Buraga, susţine că există cadru legal pentru secretizarea numelor: Legea 677/2001 şi o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie publicată în Monitorul Oficial nr. 37/2015, iar acestea ar determina aplicarea noului regulament european.
„ÎCCJ a statuat, cu putere de lege, că, «atunci când informaţiile de interes public şi informaţiile cu privire la datele cu caracter personal sunt prezente în cuprinsul aceluiaşi document, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiilor, accesul la informaţiile de interes public se realizează prin anonimizarea informaţiilor cu privire la datele cu caracter personal». Totodată, ÎCCJ a statuat că «numele şi prenumele unei persoane reprezintă informaţii referitoare la date cu caracter personal, indiferent dacă, într-o situaţie dată, sunt sau nu suficiente pentru identificarea persoanei»“, spun oficialii instituţiei.
Specialiştii consultaţi de „Ziarul de Iaşi“ au precizat că dispoziţiile legale pe care le invocă Primăria sunt corecte, însă, au subliniat aceştia, în situaţia actelor urbanistice „există o obligaţie legală“ a autorităţii locale să pu-blice numele beneficiarilor.
„În situaţia autorizaţiilor şi a certificatelor există o obligaţie legală care se analizează din prisma art. 6 din Regulament din două puncte de vedere: al legalităţii (inclusiv dacă există un interes legitim pentru care autorităţile publice afişează acele informaţii, şi acesta există) şi al proporţionalităţii. În sensul acesta, sunt aplicabile şi o serie de recomandări ale Grupului de lucru art. 29 pe care acesta le-a emis special pentru sectorul public. Or măsura de a exclude complet numele şi prenumele ni se pare disproporţionată prin raportarea la obligativitatea de a asigura caracterul public al acestor date“, se arată într-un punct de vedere al Asociaţiei „Civica“, specialiştii ONG-ului analizând cadrul legal la solicitarea „Ziarului de Iaşi“.
Cert este că, de câteva zile, în timp ce la Iaşi sunt secretizate anumite date, primăriile altor oraşe mari (Timişoara, Cluj, Bucureşti, Oradea, Braşov, Craiova, Constanţa, Galaţi, Brăila etc.) publică fără restricţii informaţii de interes public.
