Caută 
4 MIN
În cazul decesului mezzosopranei Maria Macsim Nicoară a fost deschis un nou front de luptă, pe lângă celelalte două existente deja. Pe rolul instanţelor se află deja un proces penal în care soţul, Codrin Nicoară, este acuzat de lăsarea fără ajutor a unei persoane aflate în dificultate, dar şi un alt proces, de data aceasta civil, care vizează succesiunea averii cântăreţei. O a treia acţiune a fost deschisă de soţul artistei, Codrin Nicoară cerând acces la actele medicale ale acesteia. A apărut şi o neclaritate: spitalul în care a decedat a oferit surorii decedatei toate actele medicale, dar i le-a refuzat categoric soţului. Asta în condiţiile în care soţul avea primul drept, iar sora, după părinţi şi copii, abia ultimul drept. Soţul a acţionat în instanţă spitalul, câştigând deja primul termen. Cine a greşit?
Cazul solistei Operei ieşene care a căzut pe scările interioare ale locuinţei sale din Aroneanu în luna mai a anului 2020 pare a se complica tot mai mult. Atunci, la momentul tragediei, ea a fost transportată la spital doar după câteva ore, medicii declarându-se de la bun început sceptici cu privire la şansele sale de supravieţuire. Maria Macsim Nicoară a fost internată iniţial la Spitalul de Neurochirurgie, ulterior fiind transferată la Spitalul de Recuperare. A fost externată la cererea rudelor, în septembrie, fiind îngrijită de acestea. Artista a fost supusă mai multor operaţii, fără însă ca starea sa să evolueze favorabil. În cele din urmă, ea a decedat, în decembrie 2020.
Cine şi-a dat acordul pentru externare?
În iunie anul trecut, Codrin Nicoară a solicitat Spitalului de Recuperare eliberarea documentelor medicale întocmite pe numele soţiei sale. Totodată, el a cerut explicaţii cu privire la faptul că nu fusese informat cu privire la externarea soţiei sale, în condiţiile în care decedata fusese luată din spital de sora ei, soră care ar fi avut astfel acces la toate documentele medicale la care el nu poate avea acces. Răspunsul spitalului a fost sec: datele medicale reprezintă informaţii confidenţiale, care nu pot fi divulgate decât dacă pacientul îşi dă consimţământul explicit, iar aceste informaţii trebuie protejate chiar şi după decesul pacientului. Or, cum artista fusese internată în comă, în mod evident ea nu-şi putuse da vreun acord pentru cineva anume, şi nici nu putuse împuternici pe cineva să o reprezinte. În aceste condiţii, Nicoară s-a adresat instanţei, plângându-se şi de faptul că nu i se solicitase niciodată consimţământul cu privire la procedurile medicale şi intervenţiile chirurgicale la care fusese supusă soţia sa.
În replică, reprezentanţii spitalului şi-au reafirmat poziţia iniţială, că informaţiile referitoare la pacient sunt confidenţiale, acuzându-l pe Nicoară că de fapt urmăreşte sancţionarea spitalului pentru nerespectarea regulilor privind protecţia datelor cu caracter personal. Mai mult, ei au apreciat cererea lui Nicoară ca fiind un abuz, întrucât el se adresase spitalului sistematic, cu tot felul de solicitări, după externarea soţiei sale. Pe parcursul celor 23 de zile cât Maria Macsim Nicoară fusese internată, la Recuperare se prezentase constant sora acesteia, către care fusese şi externată pentru îngrijiri de lungă durată. De altfel, sora artistei, Elena Hereş, fusese desemnată de Judecătorie drept curator al bolnavei.
Judecătoria: Soţul era cel mai îndreptăţit
Argumentele aduse de reprezentanţii spitalului nu i-au convins însă pe magistraţii Judecătoriei. Aceştia au constatat că mezzosoprana se aflase în imposibilitatea de a-şi exprima sau nu acordul în favoarea altcuiva, în speţă sora sa, din cauza stării grave în care se afla. Legea drepturilor pacientului nu clarifică ce se întâmplă în această situaţie, sau ce statut au informaţiile medicale după deces. Ca urmare, judecătorii s-au raportat la prevederile Codului Civil, care permite aplicarea dispoziţiilor privitoare la situaţii asemănătoare sau, în lipsa lor, a principiilor generale ale dreptului.
„În alte situaţii ce privesc respectul datorat persoanei şi după deces, cum sunt cele legate de funeralii, dispunerea cu privire la corpul defunctului, prelevarea de organe, ţesuturi şi celule în scop terapeutic şi ştiinţific, în lipsa unei opţiuni exprese a persoanei decedate, legiuitorul a prevăzut că este necesar acordul prealabil şi expres al soţului supravieţuitor, părinţilor, descendenţilor, rudelor în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv”, au precizat magistraţii.
Prin urmare, cel mai îndreptăţit să primească informaţii era soţul, urmat abia apoi de părinţi, copii, şi abia după aceştia, de fraţi.
Spitalul l-a refuzat pe soţ, dar a oferit actele surorii
Judecătorii au remarcat că, deşi l-au refuzat pe soţ invocând confidenţialitatea, oficialii spitalului nu au avut aceleaşi reţineri faţă de celelalte rude ale artistei.
„Este de neînţeles de ce a apreciat pârâtul (Spitalul de Recuperare, n.r.) că, în lipsa consimţământului pacientei, poate furniza informaţii unei rude a acesteia, însă soţului nu. Aceleaşi raţiuni de protejare a datelor despre identitatea pacientei ar fi trebui să întemeieze un refuz şi în privinţa cererilor doamnei Hereş Elena, căci dovedirea calităţii faţă de pacientă nu a fost o problemă nici în privinţa soţului acesteia”, au consemnat judecătorii.
De altfel, sora artistei fusese desemnată curator al acesteia abia în noiembrie 2020, la două luni după externare. Magistraţii nu au putut găsi niciun motiv pentru care lui Codrin Nicoară să-i fie interzis accesul la documentele medicale ale soţiei sale, şi au obligat spitalul să i le furnizeze. Pronunţată miercuri, sentinţa poate fi încă atacată cu apel.
