Revoluţiei Române i s-a acordat o importanţă periferică în manualele de clasele a XI-a şi a XII-a

Revoluţia este văzută ca o bornă, o schimbare de paradigmă: de la comunism la capitalism. Sec. O trambulină spre democraţie şi nimic mai mult. Nu există „povestea” Revoluţiei care să îi dea greutatea meritată. Care să o fixeze în memoria tânărului de 17-18 ani. Singurele nume menţionate sunt cele ale lui Petre Roman sau Ion Iliescu, ultimul prezent cu două citate şi într-o notă pozitivă. Manualele acordă o importanţă mai mare evenimentelor care au urmat Revoluţiei (anii 90) decât Revoluţiei însăşi. Manualul de clasa a XII-a, coordonat de Alexandru Barnea de la Editura Corint.

„Puterea care s-a impus în urma evenimentelor din decembrie 1989 a elaborat o nouă Constituţie, adoptată printr-un referendum în decembrie 1991 (un altul, al revizuirii acesteia, a avut loc în 2003). Noua lege fundamentală urma unei revoluţii, dar prelua din vechiul regim comunist o formă de stat, republica, impusă printr-un act de forţă, fără nicio confirmare a naţiunii. Dorinţa de a marca diferenţe vizibile faţă de precedentele constituţii liberale, pe care, de fapt, le urma, avea în vedere adaptarea unor instituţii precum Curtea Constituţională sau Avocatul Poporului. Documentele Organizaţiei Naţiunilor Unite reprezentau sursa unor drepturi sociale şi economice de asemeni introduse pentru prima oară. Era astfel reîntronat în societatea românească statul de drept…”, se arată într-o singură pagină numită „Reîntoarcerea la democraţie” .

Cititi articolul complet pe newsweek.ro