RPL 2021: Despre involuţia marilor oraşe şi despre câteva erori vizibile de înregistrare

Despre scăderea populaţiei marilor oraşe

Nu e deloc o surpriză scăderea populaţiei marilor oraşe. Cohorte întregi ale unor categorii de populaţie au fost absente din localitatea în care în mod normal şi-ar fi desfăşurat activitatea. Vorbim despre majoritatea studenţilor, a elevilor cu domiciliul în altă localitate şi despre o bună parte a unor categorii de salariaţi (în special din IT şi din domenii outsourcing), ce au putut să activeze în online din localitatea de domiciliu.

Efectele pandemiei asupra dimensiunilor demografice conforme definiţiilor RPL 2021 s-au suprapus intervalului 2020-2021, adică exact acel interval de recenzare. Simplificând, categoriile de populaţie amintite mai sus (poate şi altele!) nu au locuit neîntrerupt peste 12 luni faţă de reperul 1 decembrie 2021 în localitatea în care activează. Pentru că sunt categorii de populaţie foarte prezente în oraşele mari şi intermediare superioare, tocmai acestea au fost cele mai afectate.

O idee despre dimensiunea demografică a majorităţii municipiilor reşedinţă de judeţ (cazul celor care-şi domină cu autoritate sistemele urbane judeţene) la RPL 2021 o aveam formată de acum două săptămâni, când s-au publicat valorile populaţiei rezidente pe medii (urban şi rural) în baza de date TEMPO a INS la momentul 1 ianuarie 2022 – data cea mai apropiată de reperul RPL2021. Însă, trebuie să fac o precizare. Valorile publicate în TEMPO în dreptul populaţiei rezidente sunt diferite de rezultatele provizorii, pentru că e foarte probabil ca o parte dintre locuitorii cu viză de reşedinţă să nu fi îndeplinit condiţiile de recenzare valabile pentru recensământ. Iată şi ierarhia oraşelor secundare: Cluj (286,6 mii locuitori), Iaşi (271,7), Constanţa (263,7), Timişoara (250,8), Braşov (237,6), Craiova (231,1), Galaţi (217,9) etc.

Problema e că deşi în anii următori aceste oraşe îşi vor adăuga cohortele de populaţie din categoriile amintite, apropiindu-se de datele estimate, noi vom utiliza în administraţie (inclusiv în finanţări) aceste repere dimensionale, ce nu reprezintă decât răspunsul demografic la un context nefavorabil.

Despre erorile de înregistrare ale RPL2021

Doar la o privire superficială a datelor pot fi identificate câteva erori sigure de înregistrare. Pentru că m-am focalizat în ultimii ani pe valorile imigraţiei formale basarabene, pentru a obţine date cât mai apropiate de realitate pentru populaţia rezidentă (cea prezentă în interiorul limitelor administrative) a UAT-urilor locale, mai întâi am căutat evoluţia populaţiei UAT-urilor ţintă ale acestui tip de migraţie. Şi sunt erori multe şi grave (măcar în unele cazuri). Judeţul Botoşani e campionul absolut al erorilor. Comunele Vârfu Câmpului şi Ripiceni, ţinte predilecte ale imigraţiei formale basarabene, sunt de aproximativ două ori mai populate decât în 2011, fără să se fi întâmplat un miracol economic în răstimp. Alte comune ce prezintă creşteri aberante ale populaţiei sunt: Păltiniş, Drăguşeni, Hăneşti (tot din judeţul Botoşani), Grăniceşti, Frătăuţii Vechi (Suceava), Scânteia, Moşna, Prisăcani şi Popeşti (Iaşi).

Există şi localităţi urbane suspecte. Vaslui se discriminează rapid. Recensământul arată o creştere importantă (de la 55,4 mii, în 2011, la 63 mii, în 2021). Practic, imposibil! Niciun indicator prezent în baza de date TEMPO, în afara celor ce vizează imigraţia formală basarabeană şi impactul acesteia asupra creşterii substanţiale a numărului de născuţi vii, nu poate explica această creştere. Tot în zona imposibilului se află şi evoluţia oraşului Darabani, devenit în ultimii ani o ţintă a imigraţiei formale basarabene. Târgu Neamţ, Huşi şi Buhuşi, şi aceste oraşe destinaţii ale aceluiaşi tip de migraţii, par prea stabile.

Aceste evoluţii aberante pot fi lesne identificate de către toţi cei ce au cunoştinţe elementare de aritmetică, dacă pivesc un tabel cu populaţia UAT-urilor la ultimele două recensăminte. E real faptul că trebuie să parcurgem aproape 3200 de perechi de date, pentru fiecare UAT în parte. Sau dacă avem cunoştinţe elementare de Excel putem face câteva grafice simple în care pe axa Y vom avea valoarea creşterii sau descreşterii populaţiei între 2011-2021, iar pe axa X putem pune, fie dinamica numărului de locuinţe, fie dinamica migraţiei definitive sau a soldului natural sau multe alte perechi de variabile demografice dependente (populaţia din 2011 şi cea din 2021, de exemplu).

Vă propun şi o hartă ce prezintă dinamica populaţiei UAT-urilor locale în perioada intercenzitară 2011-2022. Din această reprezentare cartografică putem obţine câteva informaţii legate şi de posibilele erori de înregistrare. De cel puţin două decenii s-a impus un model al creşterii demografice importante în zona periurbană a oraşelor mari şi a unor oraşe medii, în timp ce majoritatea celorlalte UAT-uri înregistrează scăderi, indiferent dacă e vorba de centrele urbane importante, centre urbane modeste sau de ruralul profund. Ignorând arealele de creştere demografică normală, putem lesne identifica câteva abateri de la normă, situate adesea în ruralul profund. În zone în care emigraţia a fost foarte activă (Vestul Moldovei, Bistriţa-Năsăud, Maramureş etc.), prezenţa unor UAT-uri în categoria de creştere demografică poate fi explicată prin remigraţie – returul imigranţilor din perioada de pandemie.

CLICK AICI pentru harta mare

Însă, în judeţele Botoşani, Iaşi şi Vaslui identificăm şi acele creşteri suspecte de o supradimensionare în raport direct cu imigraţia formală basarabenă. În ciuda valorilor mari ale imigraţiei basarabene, statisticienii judeţului Iaşi au reuşit să tempereze influenţa acesteia în datele RPL2021. Iată, Grajduri, până acum câţiva ani, campioana incontestabilă a ruralului moldovenesc în ceea ce priveşte acest tip de migraţie, nu se discriminează statistic ca o eroare. Iar comunele ieşene amintite mai sus au o supradimensionare mai redusă. E vorba doar de câteva sute de locuitori mai mult decât normalitatea calculată.

Precizez că ceea ce aţi citit aici nu sunt decât nişte observaţii pe care le-am putut face la o privire superficială a datelor RPL2021. E posibil să mai fie şi alte comune suspecte de supradimensionare. În plus, aşteptăm şi datele finale.

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi