Caută 
3 MIN
Senatorul Dan Lungu atrage atenţia cu privire la starea deplorabilă în care se află în acest moment conacul cronicarului Grigore Ureche de la Cepleniţa şi afirmă că monumentul a ajuns în această stare din cauza nepăsării autorităţilor, dar şi pentru că localnicii ar fura de acolo piatră şi cărămidă.
Contactat telefonic, primarul localităţii, Dumitru Laiu, afirmă că, într-adevăr, au fost cazuri în care localnicii ar fi luat piatră de acolo, însă în urmă cu 15-20 de ani, iar în prezent, nimeni nu s-a atins de monument. Primarul afirmă că depune toate eforturile pentru a demara acţiuni de reabilitare, însă se bazează pe proiectul de diplomă al unei studente la Arhitectură.
Senatorul ieşean Dan Lungu a atras atenţia în cursul zilei de ieri cu privire la starea în care se află monumentul de patrimoniu Ansamblul Cantacuzino-Paşcanu din comuna Cepleniţa, judeţul Iaşi.
Senatorul a adresat în acest sens şi o interpelare către ministrul Culturii Bogdan Gheorghiu în care subliniază starea monumentului, dar şi faptul că nu au fost realizate lucrări pentru reabilitarea lui. De asemenea, potrivit senatorului, localnicii şi-ar dori salvarea monumentului, existând şi un grup public pe Facebook cu peste 200 de membri intitulat „Conacul Cantacuzino-Paşcanu trebuie reconstituit“.
Conacul şi curtea boierească de la Cepleniţa figurează pe Lista monumentelor istorice ale judeţului Iaşi, ele datând din anul 1835, când Iordache III Cantacuzino-Paşcanu a construit un conac în locul fostei curţi boiereşti a lui Nestor Ureche, tatăl cronicarului Grigore Ureche.
Proprietarii conacului şi curţii boiereşti s-au schimbat în decursul timpului, iar în perioada comunistă el a intrat în proprietatea statului, când a început şi degradarea lui. De asemnea, în 1984 conacul a fost afectat de un incendiu de proporţi care a accelerat şi mai mult degradarea, urmate de furturile de piatră şi cărămidă.
„Ce am găsit la Cepleniţa m-a întristat teribil, întrucât numai privind ruinele îţi poţi imagina grandoarea şi încărcătura istorică a acestui conac şi a întregii curţi. Nu îmi explic cum un monument de patrimoniu atât de important, deja clasat, parte din Lista monumentelor istorice, care ar fi trebuit să fie îngrijit de minister şi autorităţile subordonate, dispare treptat de sub ochii noştri – la propriu – căci oamenii, văzând că nimănui nu-i pasă de clădire, au început să fure piatră cu piatră şi cărămidă cu cărămidă din ea. Aştept cu interes răspunsul domnului ministru Gheorghiu şi sper ca împreună, alături de localnici şi de Primărie, să găsim urgent soluţii pentru a mai salva cât se poate din monument“, a precizat Dan Lungu.
În ceea ce priveşte reacţia primarului, acesta menţionează că depune toate eforturile pentru recondiţionarea monumentului, însă nu are nici fondurile necesare, iar orice acţiune este îngreunată de acordurile pe care trebuie să le primească de la autorităţi, precum Direcţia Judeţeană pentru Cultură Iaşi.
În acest sens, primarul a pus la dispoziţie şi un aviz semnat de Direcţia pentru Cultură în 2015 care răspundea la o solicitare venită de la primărie pentru punerea în valoare a monumentului.
În acel aviz, Direcţia pentru Cultură Iaşi recomanda reconstruirea, conservarea şi restaurarea arhitecturii existente şi solicita realizarea unei documentaţii cu expertiza ruinelor, subliniind că această documentaţie va fi întocmită de specialişti atestaţi de Ministerul Culturii, însă nu menţionează cine ar trebui să facă demersurile.
Primăria Cepleniţa nu are însă nici puterea financiară şi nici expertiza necesară pentru a demara lucrările.
Totuşi, primarul este optimist şi speră ca un proiect realizat în acest moment de o studentă la Arhitectură din localitate cu privire la recondiţionarea monumentului să fie un punct de plecare pentru un viitor proiect, proiect care să se bucure fie de o finanţare de la stat, fie prin intermediul unui ONG.
