Scandal mare la ApaVital: Un avocat reclamă trei judecători ieşeni la DNA. O afacere de 16 mil. euro

Miza procesului este reprezentată de un contract de lucrări scos la licitaţie de ApaVital şi vizând extinderea sistemului de apă-canal în zona Hârlău-Cotnari. La licitaţie, în valoare de peste 79 mil. lei (circa 16 mil. euro) au fost depuse două oferte, contractul fiind adjudecat de o asociere condusă de Ness Proiect Europe SRL. Firma înfrântă, Euskadi SRL, a contestat rezultatul, iar Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC) i-a dat dreptate, obligând ApaVital să reevalueze oferta câştigătoare. Decizia CNSC a fost contestată la rându-i, dar nu de asocierea de firme câştigătoare, ci de către ApaVital.

Dosarul a intrat pe rolul Curţii ieşene de Apel. La chiar primul termen de judecată, magistraţii s-au pronunţat. Au admis plângerea ApaVital împotriva deciziei CNSC, pe care au anulat-o parţial şi au fixat un nou termen, pe 31 mai, pentru soluţionarea contestaţiei formulate de Euskadi SRL. De aici a pornit şi reclamaţia lui Radu Simionovici, avocatul timişorean ce reprezintă firma Euskadi.

Acesta a apreciat că prin decizia luată, judecătorii „completaseră” legea, adoptând o soluţie ce nu era prevăzută de normele în vigoare. „Legea 101/2016 (privind căile de atac în achiziţiile publice, n.r.) nu prevede soluţia anulării unei decizii a CNSC, ci doar a desfiinţării acesteia şi doar în cazul în care Consiliul ar fi soluţionat contestaţia prin soluţionarea unei excepţii procesuale. Or, în cazul de faţă, contestaţia nu a fost soluţionată pe o excepţie, ci a fost soluţionată pe fond”, a apreciat avocatul. Prin aceasta, ei ar fi vătămat drepturile şi interesele Euskadi SRL, făcându-se vinovaţi de abuz în serviciu. În plus, prin faptul că magistraţii Curţii de Apel urmează să se pronunţe şi asupra contestaţiei depuse de Euskadi SRL la rezultatele licitaţiei, firma ar fi lipsită de un grad de jurisdicţie. Analiza motivelor contestaţiei ţinea de CNSC, instanţa având doar dreptul de a analiza raţionamentele invocate.

„Opinez că fapta a fost săvârşită cu urmărirea sau acceptarea vătămării subscrisei, fiind cu totul improbabil ca judecători de Curte de Apel, cu vechime şi experienţă, ce fac parte dintr-un complet specializat de achiziţii publice, să comită o asemenea eroare, care ar însemna necunoaşterea unor noţiuni elementare de drept procesual în materie de achiziţii publice. De asemenea, apreciez că interesul pentru pronunţarea unei soluţii nelegale de către judecători putea exista numai în situaţia în care ar fi primit mită, ori li s-ar fi promis foloase necuvenite”, se menţionează în plângerea avocatului.

Avocat ieşean: „Un demers legitim”

Contactat pentru a interpreta demersul colegului său de breaslă, un cunoscut avocat ieşean a apreciat că acesta este legitim, dar fără multe şanse de reuşită. „Eu însumi nu am încredere în justiţie, iar multe decizii luate de instanţe sunt eronate, fără a putea spune că întotdeauna a fost o simplă greşeală. Nu cunosc speţa, dar distincţia dintre anulare şi desfiinţare este o interpretare forţată. În fond, declararea nulităţii nu este altceva decât una dintre acţiunile care au drept consecinţă desfiinţarea unui act. În schimb, prin pronunţarea în locul CNSC pe motivele de contestaţie, se pierde un grad de jurisdicţie, ceea ce nu este în regulă deloc. Sarcina probei revine însă celui care acuză şi este greu de demonstrat că judecătorul a fost de rea-voinţă şi că a luat şpagă”, a precizat acesta.

Pe masa preşedintelui Curţii de Apel a ajuns miercuri o sesizare către Inspecţia Judiciară, dar Diana Cheptene-Micu a apreciat că un astfel de demers este unul rar. „Nu e uzual. Avem poate câte o sesizare a Inspecţiei Judiciare la două-trei luni. În astfel de situaţii este desemnat un om care strânge documentele referitoare la plângere, iar ele sunt trimise Inspecţiei Judiciare. Ulterior, ne sunt cerute noi relaţii, se fac verificări, se ia o decizie. Plângerile penale însă sunt rarisime. De fapt, în existenţa mea de judecător nu cred că am întâlnit vreuna. Totuşi, nu înseamnă că nu sunt, ci poate nu se ajunge la audieri. Procurorii fac verificări preliminare, caută probe, iar dacă acestea nu există, cauza este clasată fără să devină publică. În fond, nu poţi chema pe cineva la DNA în baza unei simple plângeri a cuiva”, a spus preşedintele Curţii de Apel.

Ieri au apărut primele efecte

Abia începută, acţiunea lui Simionovici a avut totuşi primele efecte. La termenul de judecată de ieri, cei trei magistraţi acuzaţi de luare de mită au depus cereri de abţinere de la judecarea cauzei. Acestea au fost însă respinse, procesul urmând să fie judecat în continuare tot de ei. „Nimeni nu elimină un judecător din complet pentru că s-a făcut o plângere împotriva lui. Da, cererea de abţinere este o atitudine normală din partea magistratului, care preferă să nu poată fi acuzat ulterior că a luat o decizie din răzbunare. Dar nici nu poţi suspenda judecătorul la o simplă plângere. Se poate ajunge în situaţia în care se fac plângeri împotriva tuturor judecătorilor cu excepţia celui pe care, eventual, cel implicat îl cunoaşte personal sau cu care are o relaţie de prietenie”, a explicat Cheptene-Micu.

Una din cele mai mari investiţii publice din istoria judeţului. Cum a mers proiectul ApaVital până la prima contestaţie, cea a unei firme din Timişoara?

Toate loturile din cele 14 contracte de lucrări au fost scoase la licitaţie, dar numai 15 au fost atribuite până acum. Alte 8 loturi sunt în diferite faze de înscriere sau de evaluare a ofertelor, unul dintre ele ajungând să fie disputat în instanţă. La mijloc e un contract de aproape 80 de milioane de lei, pe care „se bat” trei ofertanţi.

La începutul anului 2021, ApaVital a semnat contractul de finanţare europeană pentru un pachet consistent lucrări care vizează extindereea reţelelor de apă potabilă, de canalizare, dar şi construirea sau modernizarea mai multor conducte de aducţiune a apei potabile, respectiv a unor staţii de epurare a apelor uzate. Numai cele 14 contracte de lucrări însumează peste 400 de milioane de euro. La acestea se adaugă achiziţionarea de utilaje, instalaţii şi echipamente. Valoarea totală a proiectului este de 428 milioane de euro (fără TVA), din care 340 de milioane sunt fonduri europene nerambursabile (obţinute pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare), 52 de milioane reprezintă contribuţia statului român, 28 de milioane de euro sunt cofinanţarea societăţii de apă – bani obţinuţi printr-un credit pentru rambursarea căruia ApaVital şi-a scumpit serviciile, iar 8 milioane vin de la bugetele locale ale unităţilor administrative beneficiare.

Primele licitaţii de atribuire a contractelor, atât de lucrări, cât şi pentru achiziţia de echipamente, au fost lansate cu doi ani în urmă, mai precis la începutul lunii mai 2021. Însă nici până în ziua de azi nu au fost atribuite toate contractele. Practic, din cele peste 20 de loturi de lucrări, au fost adjudecate 15. Alte opt loturi sunt în diferite faze de licitaţie – abia lansată, cum e atribuirea proiectării şi construirii instalaţiilor de valorificare energetică a nămolurilor şi a mai multor staţii de epurare a apei uzate – sau avansată, adică în stadiul contestaţiilor şi judecării în instanţă, cum e un lot din cele patru cu lucrări de extindere a sistemului de apă şi de canalizare în zona Hârlău-Cotnari.

Statistic, compania ieşeană Daroconstruct SRL a prins până acum cele mai multe contracte: 5, dintre care 3 în asociere cu alte firme. Câte trei contracte au prins ieşenii de la Casrep SRL şi tandemul prahovean Ness Proiect Europe SRL-Montin SA. Alianţa Teoval & Co – Alrosel Project, ambele din Tg. Frumos, a câştigat două contracte, iar Conest SA şi Tehnoterm SRL, amândouă cu sediul în Iaşi, câte un contract.

CITEȘTE ȘI: În ce stadiu se află cel mai mare proiect de investiţie publică din istoria judeţului. Primele finalizări vor fi în acest an

Mulţi dintre aceşti câştigători au pierdut competiţia pentru alte loturi. Firma timişoreană Euskadi SRL a participat la o singură licitaţie dintre cele organizate de ApaVital. Desemnarea unei alte firme câştigătoare pentru lotul respectiv în valoare estimată de 79,4 milioane de lei a fost reclamată de bănăţeni la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, unde au obţinut câştig de cauză. Este prima contestaţie depusă în seria licitaţiilor ApaVital din Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată în perioada 2014-2020. ApaVital a contestat la rândul ei în instanţă decizia CNSC şi a întors-o în favoarea sa, dar procesul încă nu s-a încheiat.

CITIȚI ȘI: Vine apa în deşertul din vestul judeţului. Secaseră fântâni vechi de 100 de ani

Aşa cum am mai relatat, majoritatea contractelor din acest proiect vor depăşi data limită de 31 decembrie 2023, considerată finalul exerciţiului financiar european 2014-2020. Asta nu înseamnă că lucrările se vor opri, ci că vor fi continuate („fazate”) pe un alt program european decât cel de Infrastructură Mare, cel mai probabil pe Programul Operaţional de Mediu.