Şi-a călcat în picioare logodnica în Italia. Condamnat la şase ani, va fi transferat într-o închisoare din România

Cătălin Roman a fost condamnat în Italia la 6 ani şi 8 luni de închisoare pentru o serie de infracţiuni echivalente în Codul Penal românesc cu hărţuirea, lovirea sau alte violenţe, violul şi lipsirea de libertate în mod ilegal. Victimă fusese chiar logodnica sa.

Roman şi A.A. se stabiliseră în Castel Volturno, la aproximativ 150 km sud de Roma. În decembrie 2017, Roman a descoperit în telefonul logodnicei sale un mesaj primit de la un fost iubit. Acesta a reprezentat pentru femeie începutul unui coşmar care a durat aproape 9 luni. Bărbatul îi controla fiecare mişcare, precum şi comunicaţiile pe telefon şi Facebook, ţinând-o într-o stare permanentă de frică. Găsea tot timpul ceva de reproşat, ca pretext pentru ameninţări şi bătăi cu pumnii şi palmele. O împiedica să-şi vadă familia şi prietenii, o constrângea să folosească substanţe stupefiante şi o obliga să întreţină relaţii sexuale împotriva voinţei sale. Un ultim scandal, la începutul lui septembrie 2018, s-a soldat pentru A.A. cu fracturi costale, arsuri, vânătăi şi excoriaţii. Timp de două zile, femeia a fost lipsită de ajutor medical, fiind sechestrată de Roman.

Solicitarea italienilor ca Roman să-şi ispăşească pedeapsa într-un penitenciar din România a fost supusă aprobării Curţii ieşene de Apel. Pentru ca un cetăţean român să execute în ţară o condamnare primită în străinătate, trebuie îndeplinite mai multe condiţii. Astfel, hotărârea de condamnare trebuie să fie definitivă, deţinutul trebuie să fie de acord să-şi continue executarea pedepsei în România, iar faptele comise în străinătate să fie incriminate şi în dreptul românesc. „Pedeapsa aplicată corespunde, atât sub aspectul naturii, cât şi sub aspectul regimului, cu pedeapsa reglementată de legea penală română şi nu depăşeşte limita maximă a pedepsei prevăzute de legea penală română pentru aceleaşi infracţiuni, neimpunându-se, în cauză, adaptarea acestei pedepse”, au constatat magistraţii ieşeni, care au aprobat cererea autorităţilor italiene.