Simpozion de studii biblice la Iași

În partea a doua a săptămânii viitoare, și anume între 18-20 mai 2023, se va desfășura la Iași Simpozionul Internaţional „Explorări în tradiţia biblică românească şi europeană”. Ajuns la a XII‑a ediție, evenimentul este organizat de Asociaţia de Filologie şi Hermeneutică Biblică din România, Centrul de Studii Biblico‑Filologice „Monumenta linguae Dacoromanorum” al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei și Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide”. Ca o noutate față de edițiile anterioare, anul acesta se cuvine semnalată implicarea în organizarea Simpozionului, în cadrul unui parteneriat, a Primăriei Municipiului Iași.

Reunind la fiecare ediție între 35-45 de participanți, filologi, istorici, teologi, de la universități și centre de cercetare din țară și din străinătate, cercetători consacrați, tineri în curs de afirmare și, de fiecare dată, câțiva doctoranzi, simpozionul oferă cadrul de dezbatere a unei problematici diverse, organizate în patru sfere tematice: 1. problematica filologică (textul biblic ca reper în studiul diacronic al limbii; lexicologie şi semantică biblică; frazeologie biblică; onomastică biblică; traduceri parţiale ale Bibliei, mai puţin cunoscute, cărţi biblice şi fragmente păstrate în vechi manuscrise din secolele al XVI-lea – al XVII-lea şi raportul lor textual cu versiunile româneşti cunoscute; interferenţe şi delimitări stilistice: varietăţile biblică, liturgică şi teologic‑sapienţială ale stilului bisericesc; rolul Bibliei de la Bucureşti – 1688 în crearea stilului bisericesc românesc în secolele al XVIII-lea – al XIX‑lea; editarea, informatizarea şi digitalizarea textelor sacre; critică de text şi paleografie). 2. problematica traductologică (tipologia traducerilor biblice; literalism şi interpretare liberă; teorii ale traducerii şi aplicaţii ale acestora în traducerea textului sacru; sursă unică vs. sursă multiplă; „originalele” Bibliei – tradiţii textuale diferite reflectate în traducerile româneşti; relaţii între versiuni biblice succesive: Tetraevanghelul de la Sibiu – 1551-1553, Tetraevanghelul lui Coresi, Praxiul coresian – sec. al XVI-lea şi Noul Testament de la Bălgrad – 1648); Biblia de la Bucureşti – 1688), Biblia de la Blaj – 1795 şi ediţiile Filotei – 1854‑185, Şaguna – 1858, Biblia de la 1914; versiunile Cornilescu, Radu-Galaction, Anania etc.; instrumente de lucru ale traducătorilor Bibliei din toate epocile: lexicoane, dicţionare, concordanţe, ediţii critice, versiuni auxiliare etc.) 3. hermeneutică biblică (opţiuni şi condiţionări confesional‑teologice – dogmatice, canonice, eclesiologice, cultice etc., cenzură teologică, cenzură politică; tradiţia patristică – reper şi criteriu de interpretare a textelor sacre; Biblia în cadrul polisistemului literar eclezial; relaţii şi determinări între textul sacru şi imnografia eclezială, literatura cultică, iconografie, literatura exegetică şi omiletică etc.). 4. istoria receptării textelor sacre (inserţia, prelucrarea şi stilizarea citatului biblic în literatura română sau universală; circulaţia versiunilor româneşti ale Bibliei; referiri şi evaluări istorice la textele principalelor versiuni biblice româneşti: Biblia de la Bucureşti, Biblia de la Blaj etc.; raporturi textuale – preluare, „diortosire”, adaptare etc. – între diferite versiuni biblice; locul Bibliei în cultura română; motive, simboluri, structuri şi personaje biblice; interferenţe culturale şi mentalităţi în receptarea textelor sacre; aspecte antropologice, sociologice, politice sau filosofice ale receptării textelor sacre.

Alături de aceste patru secțiuni devenite deja tradiționale, organizatorii propun anul acesta și o sesiune tematică aniversară („350 de ani de la apariţia Psaltirii în versuri a lui Dosoftei” și o masă rotundă („Producerea şi transmiterea textului biblic bizantin – cu prilejul a 700 de ani de la naşterea Sf.. Nicodim de la Tismana”).

Între participanţii la ediţiile anterioare, simpozionul de biblistică de la Iași s‑a bucurat de prezența, ca oaspeţi de onoare și „key-speakersˮ, a unora dintre cei mai reputați specialişti în studii biblice din Germania, Elveția, Italia, Belgia, Croaţia, Spania, Austria, Albania, Georgia, Irlanda, Israel, Polonia, Serbia. Menționăm numele câtorva dintre acești cărturari: Claudio García Turza (La Rioja, Academia Regală a Spaniei), Michael Fieger (Chur), Wim François (Leuven), Cesare Alzati (Milano, Academia Română), Jože Krašovec (Ljubljana), Michael Metzeltin (Viena, Academia de Științe a Austriei, Academia Română), Elsa Lüder (Freiburg), Wolfgang Dahmen (Jena), Volker Schupp (Freiburg), Rudolf Windisch (Rostock), Carla Falluomini (Torino), Georg Kaiser (Konstanz), Natalio Fernández Marcos (Madrid, Academia Regală a Marii Britanii), Almudena Martínez (La Rioja), Martin Meiser (Saarbrücken), Liana Lupaș (New-York), Els Agden (Leuven), Ina Arapi (Viena), Feargus ó Fearghail (Dublin, Vatican), Andrès Enrique Arias (Palma de Majorca), Andrei Eșanu, (Chișinău, Academia Moldovei, Academia Română), Emanuel Tov (Ierusalim), Giorgio Ziffer (Udine), Tatjana Subotin-Golubović (Belgrad), Jerzy Ostapczuk (Varșovia). Menționăm, de asemenea, participarea, în timp, a câtorva dintre cei mai importanți filologi sau teologi români de astăzi, din București (Gheorge Chivu – Academia Română, Mihai Moraru, Zamfira Mihail, Rodica Zafiu – Academia Română, Francisca Băltăceanu, Monica Broșteanu, Madeea Axinciuc, Ioana Costa) și Cluj (Ioan Chirilă, Alin Mihai Gherman).

Detalii despre edițiile anterioare ale simpozionului, inclusiv volumele cuprinzând lucrările prezentate de participanți, pot fi găsite pe site-ul Centrului de Studii Biblico-Filologice „Monumenta linguae Dacoromanorum”.

Invitatul de onoare al ediției de acum este profesorul Sebastian Brock de la Universitatea din Oxford. Între participanții din străinătate remarcăm prezența următorilor specialiști: Felix Albrecht (Göttingen) Sysse G. Engberg (Copenhaga), Catherine Mary MacRobert (Oxford), Jerzy Ostapczuk (Varșovia), Ljiljana Puzović, Vladan Trijić și Milanka Ubiparip (Belgrad).

Ca și la edițiile precedente, sesiunea de deschidere a simpozionului este onorată de prezența ÎPS Părintele Mitrofan, mitropolit al Moldovei și Bucovinei, și se desfășoară în incinta de însemnătate simbolică majoră care este Mănăstirea Trei Ierarhi, punct central al topografiei culturale a Iașului, acolo unde a funcționat primul așezământ de studii superioare din Moldova, Colegiul Vasilian, întemeiat în 1640, precum și cea mai veche Școală Normală din Principate. Tot aici a funcționat și cea dintâi tipografie din Moldova, în care s‑au tipărit cărțile mitropolitului Varlaam, inclusiv Cazania (1643) și Pravila lui Vasile Lupu (1646). Deschiderea va avea loc în Sala Gotică a Mănăstirii Trei Ierarhi, iar lucrările se vor desfășura în Sala Gotică și în Sala Baptisteriu a Muzeului Mitropolitan din Iaşi. Pe toată durata desfăşurării simpozionului, în Sala Gotică poate fi vizitată o expoziţie de miniaturi realizate în atelierul de pictură „Anastasie Crimca” al Mănăstirii Dragomirna și o expoziție cu lucrări ale participanților la simpozion.

Lucrările simpozionului pot fi urmărite și on‑line, la următoarele adrese: ZOOM (meeting ID: 826 3546 8811, passcode: MLD) și FACEBOOK.

Eugen Munteanu este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi