SMURD pentru un fotoliu de primar

Lesne de înţeles este, în primul rând că SMURD nu este serviciul medical de urgență înființat de Raed Arafat. În lumea microbiștilor mioritici, SMURD poartă un nume, Gigi Mulțescu. Antrenorul ideal pentru echipele aflate în maaaare dificultate. Vine, antrenează de mama focului câteva luni, salvează echipa și pleacă spre o altă misiune de urgență. Nimic proiect, nexam construcție, numai cârpoceală pentru rezultat imediat. SMURD-ul lui nea Gigi nu înseamnă acum nimic, doar trecute vremi de doamne și domnițe. Domnul Mulțescu n-a mai antrenat demult și nu mai are deloc căutare. De ce? Nu-i treaba noastră.

Pare-se că Politehnica Iași, după controversatul sezon de toamnă 2020, a simțit nevoie de o astfel de abordare SMURD-pompieristică, ba chiar s-a pomenit destul de des și numele lui Mulțescu. Au existat și altfel de voci, dintre cele exprimate contra direcției vântului. Politehnica a avut un soi de proiect, cu un antrenor pedant și meticulos, Mihai Teja, dornic să-și ducă treaba până la capăt. Un început fulminant și un final deprimant au dus la clasicul refren „Antrenorul e de vină”. Iar unii jucători, copți precum cozonacul de Crăciun, s-au revoltat din cauza durității pregătirii, în dorul antrenamentelor de pe vremea când Lăcătuș îi lăsa pe băieți să se pregătească singuri ca să nu piardă episoadele cu Thalia sau Natalia Oreiro. Chestia asta măruntă cu antrenorul-zbir s-a rezolvat de minune, Teja a demisionat, însă problema necesității apelului la SMURD nu s-a lămurit. Unii spuneau că Teja ar fi rezolvat problema, chiar cu jucătorii din lot, dacă s-ar fi aplicat zicala cu „dragostea cu sila” și s-ar fi adus niscai jucători cu vârste medii, dornici de afirmare. Antrenorii cu ceva ștaif au fugit de „raiul” din Copou, iar nume ca Niculescu sau Mihalcea au apărut la orizont. La un moment dat, se părea că o soluție internă, pliabilă pe colapsul financiar de la club, gen Kerezsy supervizat de Simionaș, părea cea mai palpabilă, în viziunea președintelui Adrian Ambrosie. A intervenit însă vocea de stentor a „patriotului locale” care a tunat: „Vrem SMURD, dar nu orice SMURD, vrem unul cu ștaif, dar nu orice ștaif”. Cel care s-a lăudat tot mandatul că nu intervine cu nimic în viața clubului a anunțat implicarea sa vârtoasă în următoarele luni, pentru a salva Iașul fotbalistic de la pierzanie, aducându-ne aminte că încă de la gloriosul predecesor, la club nu se ridica un pai, nu se emitea nici un fâs fără voie de la palatul Roznovanu. S-au emis două nume grele: Bergodi era prea scump, cu staff cu tot, Rednic cam la fel de scump, dar măcar fără staff. Neagoe ar fi venit, dar avea o problemă cu un regulament perimat. S-a ajuns la varianta Rednic, un om cu două titluri la activ. Şi ce dacă erau de acum peste un deceniu? Profesional, lui Mircea Rednic nu prea ai ce-i reproșa: format de uriașul Mircea Lucescu, „Puriul” a acumulat experiență și a jucat de două ori în preliminariile Ligii Campionilor: meciuri cu Rapid și Dinamo, versus Anderlecht și Lazio, în care și-a acuzat public elevii de BLAT, ceea ce ține de cealaltă poreclă a antrenorului (Bratu și Năstase știu!). Mai mult decât atât, Rednic a căpătat în ultimii ani de „dispariție” din fotbalul românesc și calitatea de SMURD. De două ori într-un an și o lună a scăpat de la retrogradare biata echipă din Mouscron. Păi, nu-i acesta omul care ne trebuie? Mai ales că Poli a mai scos de la naftalină cel puțin două nume grele într-ale antrenoratului: Sorin Cîrțu și Ţiți Dumitriu.

Rămâne de răspuns la o mică întrebare: era nevoie de un SMURD așa de costisitor? Răspunsul duce tot spre boier Roznovanu. Era nevoie, fiindcă este an bisect, cu alegeri locale. Şi alegerile astea pică tocmai după presupusa salvare de la retrogradare a Politehnicii Iași. Poate că, după cum spun unii, Poli ar fi ieșit la liman și cu Teja, sau cu Niculescu și cu Simonaș &Kerezsy. Poate. Dar într-un fel sună o propoziție seacă precum „Politehnica Iași va juca și în sezonul viitor în Liga I” și altfel sună „Poli s-a salvat datorită eforturilor primarului, care a adus un nume uriaș în Copou, antrenorul Mircea Rednic”. Unde mai pui că, Rednic s-a angajat să împrumute clubul până în vară (precum altădată fostul său șef, Ionuț Negoiță) pentru a-și rezolva problema. Ce va fi peste șase luni, Dumnezeu cu mila: Rednic își încheie mandatul, echipa rămâne cu datorii, alegerile locale se vor fi derulat. Vorba unui mare Ludovic (firește, nu Orban): „Après moi, le deluge!”, adică potop de fericire.