Soluții pentru acoperirea cu servicii medicale în teritoriu

Deşi în spațiul public au apărut recent unele controverse privind mecanismele de finanţare şi materializare a proiectelor spitalelor regionale, acestea sunt susţinute la nivelul Parlamentului şi Guvernului și se întreprind toate măsurile necesare pentru a fi construite în termenele asumate.

Spitalul Regional Iași va fi, de pildă, printre primele care vor prinde contur. Proiectul acestui spital se află deja într-un stadiu avansat, finanțare există și, potrivit datelor Ministerului Sănătății, va fi finalizat în 2023. Construit pe o suprafață de 120.000 mp, această unitate sanitară va prelua rolul actualului spital pavilionar de urgențe, oferind servicii din toate specialitățile medicale, fără a mai fi nevoie ca pacientul cu traume multiple să fie plimbat de la un spital la altul, ca până acum.

Spitale similare vor exista, în viitorul apropiat, și la Craiova, Cluj, Constanța, Brașov, Timișoara, Târgu-Mureș, Brăila-Galați, acoperind astfel toate zonele ţării.

Dar, dincolo de aceste proiecte mari, trebuie să admitem că în ce privește acoperirea cu servicii medicale, există discrepanțe semnificative între mediul rural și cel urban. Numeroase statistici centralizate arată că satele trec printr-o situație de criză din acest punct de vedere. Lipsesc medicii de familie, medicii dentiști, medicii specialiști şi, la fel de grav, lipsesc asistenții medicali.

De exemplu, conform datelor Institutului Național de Statistică, în 2016, în mediul urban funcționau 6.700 de cabinete de medicină de familie, comparativ cu 4.600 de cabinete în mediul rural. În orașe funcționau 10.400 cabinete medicale de specialitate, iar în mediul rural numai 381. De asemenea, potrivit unui studiu realizat în luna septembrie 2018, în mediul rural, o unitate medicală deservește circa 12.000 de persoane, dar există județe în care o singură unitate medicală trebuie să acorde servicii de specialitate pentru peste 30.000 de persoane.

Un pas a fost deja făcut în direcția soluționării, măcar în parte, a acoperirii necesarului de servicii de medicină de familie din mediul rural. Săptămâna trecută a fost adoptată în Senat propunerea legislativă pentru modificarea art. 75 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Aceasta statuează dreptul medicilor de familie care au deja un cabinet de a-și înființa și puncte secundare de lucru.

Noua lege înglobează, de fapt, Decizia nr. 8/2013 a Colegiului Medicilor din România, care acordă dreptul de a deschide mai multe puncte secundare de lucru în localitățile unde nu funcționează alt cabinet de medicină de familie, cu posibilitatea prestării serviciilor peste norma de bază a medicului, în limita a cel puțin 10 ore pe săptămână.

Apreciez această propunere legislativă ca fiind foarte necesară, în condițiile deficitului de medici de care am pomenit, mai ales în mediul rural, în zonele izolate, dar și în localitățile urbane mai slab dezvoltate, unde în prezent nu există suficiente cabinete medicale. Sper ca proiectul de lege să fie adoptat și de Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz.

Consecvența în decizii și intervenția promptă în cazurile punctuale ne-ar putea ajuta să mergem în direcția bună, atât în ce privește acoperirea cu servicii medicale de bază, cât și în ceea ce privește serviciile medicale spitalicești.

Doru-Adrian PĂNESCU

Senator de Iași