Caută 
4 MIN
Dacă, până la măririle substanţiale de salarii de acum 2 ani, migraţia în rândul doctorilor creştea alarmant, cifrele „la zi“ prezentate în premieră de Ziarul de Iaşi arată că trendul s-a inversat: migraţia s-a înjumătăţit. Reprezentanţii Colegiului Medicilor spun însă că plecările nu au la bază doar considerente financiare, ci în special profesionale. „Foarte mulţi se simt hărţuiţi aici de blamarea medicilor în general prin toate căile“, spune şeful filialei ieşene a Colegiului.
Numărul medicilor ieşeni care au plecat din ţară înregistrează, odată cu mărirea salariilor din martie 2018, o uşoară scădere. Reprezentanţii Colegiului Medicilor (CM) Iaşi susţin însă că problema care încurajează migraţia medicilor nu este doar cea legată de partea financiară. Astfel, conform acestora, medicii acum aleg să plece din cauza lipsei de respect, a blamării lor sau din cauza condiţiilor de lucru, care în spitalele din afara ţării sunt superioare celor de aici.
Ce spun cifrele?
Dacă în anul 2017 erau eliberate 136 de certificate de status profesional, necesare celor ce vor să plece să lucreze în afara ţării, în anul 2018, numărul lor a scăzut insesizabil, până la 125, iar anul trecut au fost solicitate doar 78. Asta arată totuşi că, în această perioadă, un număr de 339 de medici ieşeni s-au gândit şi au făcut paşi concreţi ca să plece din ţară. Cifrele arată o scădere minoră, dar care indică faptul că, măcar parţial, problema a fost rezolvată.
Din păcate, aceste cifre nu reprezintă o evidenţă foarte clară a medicilor care pleacă, dar numărul lor este arătat orientativ de certificatele de status profesional, pentru că eliberarea acestor certificate marchează doar dorinţa de a profesa în ţări străine, nu şi faptul că ei practică medicina într-o altă ţară.
Astfel, un medic care hotărăşte că vrea să plece să profeseze în altă parte solicită Colegiului în care este înscris un certificat care cuprinde date personale „relevante cu privire la onorabilitate şi moralitate, inclusiv la competenţa cu care medicii îşi exercită profesia“. Eliberarea se face în termen de 30 de zile, iar valabilitatea este de trei luni.
Medicii se simt „hărţuiţi“
În acest moment, la nivelul judeţului Iaşi există 3.800 de medici, dintre care aproximativ 1.000 sunt medici rezidenţi, restul fiind medici specialişti, primari sau medici de familie.
„Mulţi din cei care au plecat spun că motivul principal nu au fost banii, ci condiţiile de lucru, ce pot ei să facă profesional în spitalele din alte părţi sau chiar respectul societăţii. Foarte mulţi se simt hărţuiţi aici de blamarea medicilor în general prin toate căile, cuvântul care caracterizează ce simt ei este hărţuirea şi blamarea medicilor pentru problemele sistemului, probleme de care spun că nu ei sunt vinovaţi. De fiecare dată când se întâmplă ceva, concluzia este că un medic nu şi-a făcut treaba; ceea ce nu este un lucru adevărat, pentru că el lucrează într-un mediu în care are acces la anumite resurse. Creşterea salariilor fără să existe o creştere din spate a resurselor nu a dus la o satisfacţie a medicilor: în acest moment, ei nu consideră că profesează decent. Iar în cazul medicilor, motivaţia profesională este semnificativă“, a explicat dr. Liviu Oprea, preşedintele Colegiului Medicilor Iaşi.
Cei mai mulţi care pleacă sunt rezidenţi
Conform statisticilor făcute de CM Iaşi, însă care nu includ şi anul 2019, dintre cei 261 de medici care au solicitat certificatul de status profesional în 2017 – 2018 60 sunt rezidenţi. Aceştia însă aleg să plece într-un stagiu de şase luni sau un an, întorcându-se să susţină examenul de specialitate, acelaşi lucru fiind valabil şi în cazul medicilor specialişti care pleacă timp de câteva luni în stagii, însă care, la fel, se întorc să profeseze aici.
Situaţia nu este una îngrijorătoare, conform celor de la CM Iaşi, deoarece, în timp ce 339 de medici solicitau actele necesare ca să plece din ţară, alţi 300 deveneau medici specialişti care îşi găseau loc de muncă în judeţ.
„Ca cifrele să aibă o valoare mai mare, ar trebui ca noi să îi contactăm personal pe toţi. Adică să avem o confirmare de la fiecare, deoarece cei 60 de rezidenţi, spre exemplu, cu siguranţă se vor întoarce să îşi dea examenul de specialitate, nu au cum să îşi termine pregătirea acolo, e un proces diferit. Oricum, mulţi spun că ceea ce ştiu ei să facă poate fi practicat foarte bine în alte părţi, iar ca să ajungă să practice ei petrec şase ani de facultate şi încă cinci-şase ani de rezidenţiat. După ce munceşti 10 – 12 ani, contează banii, dar contează şi ca investiţia ta de timp în profesie să fie recompensată măcar de calitatea muncii pe care fiecare dintre ei este capabil să o facă“, a completat dr. Liviu Oprea.
