Caută 
7 MIN
Sute de ieşeni căutători de comori cutreieră dealurile şi pădurile ieşene, în căutare de artefacte ascunse sub pământ. Aceştia sunt detectoriştii amatori, care organizează frecvent incursiuni pe coclaurile judeţului, şi uneori fac descoperiri fascinante despre cultura străveche a Iaşului ori a ţării. “Ziarul de Iaşi” a pătruns în această lume fascinantă a căutătorilor de comori: poveştile lor sunt de-a dreptul uluitoare.
O serie de topoare unice în Europa au fost găsite chiar de unul dintre aceşti căutători de metale. ”Am găsit mai multe topoare tracice. Prima dată când le-am dus la ei, la Palatul Culturii, m-au întrebat de unde le-am cumpărat. Le-am spus că de fapt le-am găsit. Mi-au spus că le dau istoria peste cap, pentru că tracii nu ar fi trecut munţii în partea Moldovei, iar prin descoperirea asta s-a dovedit că totuşi au trecut. Poate făceau schimburi”, povesteşte cu entuziasm Cezar Cioran, preşedintele Asociaţiei “IAŞI Detectează”.
Detectoriştii se aventurează prin locuri cunoscute numai de ei în Iaşi, şi denumite chiar de către ei “zona World War 2” (WW2) şi “World War 1” (WW1), unde au făcut descoperiri incredibile. “La Popricani a fost front de război şi s-au găsit corpurile unor soldaţi români legaţi cu sârmă ghimpată şi împuşcaţi”, este de părere Cezar.
331 de ieşeni autorizaţi
331 de ieşeni sunt autorizaţi pentru a putea folosi detectoare de metale, dintre care 17 sunt persoane juridice. Majoritatea căutătorilor de comori sunt în vârstă de 35 – 40 de ani, şi organizează aceste căutări din pasiune, dar şi ca o metodă de petrecere a timpului liber în natură. Procesul de obţinere a unei autorizaţii pentru un detector de metale este complex, şi poate dura săptămâni. De asemenea, ca să ai succes, trebuie să cunoşti terenul, deoarece nu toate zonele judeţului sunt bune pentru săpături.
“Am primit de la Palatul Culturii un repertoriu arheologic al judeţului Iaşi, adică o carte cu patru volume, 600 de pagini, şi care datează din 1950. De fiecare dată când mă duc într-o zonă, mă uit pe cărţulia aia, ca să nu fiu în vreun sit arheologic, pentru că legea este strictă la noi”, a precizat Cezar. Numai în acest an, 37 de ieşeni au fost autorizaţi pentru a deţine astfel de aparate. Totuşi, ca să devii un membru din breasla vânătorilor de comori trebuie să treci mai multe etape birocratice.
“Una dintre descoperiri a fost în apropiere de Miroslava, unde locuiesc eu. Este vorba despre un colier de peste 2.500 de ani. Tocmai plouase, detectoarele bat foarte bine atunci când plouă. La început am crezut că este o capcană pentru iepuri. O altă descoperire pe care am făcut-o singur a fost la Uricani, prin pădurile din jurul Iaşului. Am găsit nouă topoare celtice într-un şanţ, la aproximativ cinci, 30 cm adâncime. Topoarele erau aşezate circular. Alte cinci topoare celtice le-am găsit în zona Brătuleni. Obişnuiesc să-mi mai iau copiii cu mine. Am un băiat şi o fată. Îi iau cu mine atunci când vor ei, pentru că se plictisesc repede, stau maxim două ore. Toate descoperirile făcute de mine au fost din noroc. Niciodată nu am mers cu gândul că vreau să găsesc ceva anume”, a povestit Cezar.
Cum devii detectorist cu patalama de la IPJ
Jurnaliştii “Ziarului de Iaşi” au stat de vorbă cu agentul şef adjunct de poliţie Emilian T., din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale, care îşi desfăşoară activitatea pe linia de patrimoniu cultural naţional. Acesta ne-a explicat în detaliu care este procedura prin care se poate obţine o autorizaţie de deţinere a unui detector de metale. “IPJ cere o factură proformă, adică o simplă formalitate, prin care se dovedeşte că vrei să achiziţionezi un anumit detector. Asta înseamnă că va trebui să îţi alegi un tip de aparat pentru detectarea metalelor înainte de orice formalitate, dar nu vei putea să îl cumperi atunci”, spune Emilian. După ce reuşeşti să treci prin procesul de autorizare, începe adunarea de documente pentru obţinerea aparatului: o cerere, care se obţine de la ofiţerul de serviciu al IPJ, cazierul judiciar şi o taxă de 10 lei pentru persoanele fizice şi 13 lei pentru cele juridice, care se plăteşte la trezorerie. După ce duci la bun sfârşit toate aceste formalităţi, trebuie să aştepţi un telefon de la Poliţia de Patrimoniu, care îţi va da sau nu acceptul pentru a cumpăra detectorul şi de la care primiţi autorizaţia finală mult dorită. Totodată, pot interveni unele riscuri când eşti văzut cu un detector de metale, iar Cezar, preşedintele Asociaţiei Iaşi Detectează, a simţit asta pe pielea lui.
“M-au trimis la notariat ca să-mi completez nişte acte, iar când am ajuns în Podu Roş m-au oprit nişte ţigani. Mi l-au smuls din mână şi mi-au zis: Ce-i ăsta, şefu’? M-am speriat puţin, dar le-am explicat că este un detector de metale, şi dacă nu au autorizaţie pot să facă puşcărie. “Nu vrem probleme şefu’, poftim, ia-l înapoi!”, povesteşte Cezar, vădit amuzat acum de situaţia de atunci.
Totuşi, să deţii un detector de metale nu înseamnă că îl poţi folosi. Poliţistul de la Patrimoniu subliniază că multe persoane nu cunosc acest lucru, şi ajung să fie amendate, deşi în Iaşi există un singur magazin de detectoare de metale: Eurotech Iaşi, unde eşti informat cu privire la procedurile care trebuie făcute pentru a putea cumpăra un astfel de aparat.
“Au existat cazuri în care oamenii aveau un detector de metale de o lună, două, un an, şi au aflat ulterior că au nevoie de o autorizaţie de la noi pentru a-l folosi. Atunci, ei se prezintă la IPJ şi ne spun că deţin de ceva vreme detectorul, dar nu l-au folosit, şi acum ar vrea să o facă, motiv pentru care au venit să-şi facă o autorizaţie. În astfel de cazuri, persoanele sunt sancţionate contravenţional cu amnedă de la 25.000 la 75.000 de lei, şi le este confiscat aparatul de metale”, precizează poliţistul. Totodată, detectoarele deţinute de persoanele autorizate pot fi folosite doar de ele. Dacă detectorul este înmânat altei persoane, chiar dacă are autorizaţie, aceasta va fi sancţionată. Fiecare trebuie să îşi foloseacă propriul aparat de detectat metale.
Termen de predare: 72 de ore
Căutătorii de comori trebuie încurajaţi şi susţinuţi în ceea ce fac pentru a fi determinaţi să predea obiectele importante pe care ar putea să le descopere. În acest sens, legea este clară. “Cei care fac descoperiri importante au termen de 72 de ore să predea artefactele găsite. Dacă nu o fac, riscă să fie sancţionaţi penal”, povesteşte poliţistul Emilian. Atunci când un obiect de patrimoniu este găsit, el trebuie predat mai întâi primarului oraşului unde a fost făcută descoperirea, iar acesta este obligat să anunţe Ministerul Culturii, în cazul Iaşului Direcţia Judeţeană pentru Cultură, în 10 zile. Recompensa pentru cei care predau artefactele găsite este de 30% din valoarea obiectului găsit, iar în cazul artefactelor de o valoare incomensurabilă se poate oferi o bonificaţie suplimentară de 15%. “Banii oferiţi persoanelor care au descoperit obiecte importante sunt daţi din bugetul local”, spune Emilian.
Poliţistul de la patrimoniu ne povesteşte că a făcut razii în locuinţe pentru cu totul alte speţe şi a dat peste detectoare de metale neautorizate. “Pe lângă faptele pentru care au fost sanţionaţi cei la care am făcut percheziţiile domiciliare, pedeapsa lor a crescut din cauză că deţineau astfel de aparate neautorizate pe care doreau să le pună spre vânzare, lucru ce se pedepseşte cu închisoarea de la trei luni la doi ani”, spune Emilian. În alte oraşe precum Roman, detectoriştii colaborează cu poliţiştii pentru a găsi obiecte de patrimoniu, dar asta nu se întâmplă în Iaşi. “În Roman au mers poliţiştii cu jandarmii. Au găsit o grămadă de grenade şi obuze. Acolo este o relaţie, au făcut o treabă interesantă. La noi la Iaşi nu am colaborat în felul acesta cu poliţia. Poate este foarte multă hârţogăraie de făcut, ori nu se vrea”, crede căutătorul Cezar. Cu sau fără poliţişti în spate, toţi aceşti căutători visează la ziua marii lovituri. Şi sunt unii, puţini, care chiar au dat-o.
