De aceea, în rândurile de față, abordăm pe scurt soluția guvernamentală adoptată și planurile pe care efectiv intervin ”tăierile” bugetare. Vorbim aici de ”faza anterectificare”, întrucât la prima rectificare bugetară pe anul acesta nu sunt excluse noi tăieri.  

Actul normativ de care este legată soluția unor tăieri bugetare, e adevărat, nu tocmai dureroase, pentru că se poate și mult mai rău, îl constituie proaspăta Ordonanța de urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (OUG nr. 34/15 mai 2023). Potrivit acesteia, din luna iunie a.c., Guvernul va aproba lunar limite pentru creditele de angajament și creditele bugetare destinate ordonatorilor principali care sunt finanțați integral din bugetele publice. În acest cadru, ordonatorii principali de credite vor încheia angajamente legale și vor aloca credite bugetare pentru activitatea proprie și instituțiile publice subordonate.

Șefii autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare, sunt obligați să implementeze măsurile necesare pentru a reduce cheltuielile aprobate pentru anul 2023, în ceea ce privește categoria "Bunuri și servicii", cu 10%, cu excepția sumelor neraportate conform articolului 21 alineatul 5 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice. Începând cu a treia decadă a lunii mai 2023, autorităților și instituțiilor publice le este interzis să achiziționeze, închirieze sau preia în leasing autoturisme, mobilier sau aparatură birotică. Această interdicție se aplică și operatorilor economici în care statul sau unitățile administrative-teritoriale dețin acțiuni majoritare sau o participație directă sau indirectă majoritară. Măsurile nu se limitează doar la cele menționate anterior și au ca scop obținerea unui impact financiar estimat la -5,3 mld. lei asupra bugetului general consolidate (reducere a cheltuielilor bugetare). De aceea, între altele, se suspendă ocuparea posturilor vacante prin concurs sau examen, mai puțin când e vorba despre posturi unice. Cu toate acestea, există posibilitatea unor exceptări, prin memorandum aprobat de Guvern.

De asemenea, prin derogare de la prevederile Codului administrativ, funcțiile publice de conducere pot fi exercitate temporar, fără necesitatea organizării de concursuri, cu condiția ca Autoritatea Națională pentru Funcționari Publici să fie notificată cu 5 zile înainte de aplicarea măsurii. Totodată, prin derogare de la prevederile Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 și ale Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, sumele reținute în proporție de 10% nu vor mai fi alocate în semestrul II și vor fi anulate în momentul rectificării bugetare. Aceeași soartă (anulare) o vor avea și economiile înregistrate în execuția bugetară în primul trimestru pentru ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat. Pe de altă parte, începând din iunie 2023, angajații autorităților și instituțiilor publice vor fi limitați să exercite cel mult două mandate ca membri în consiliile de administrație și/sau consiliile de supraveghere ale întreprinderilor publice. Nu au fost neglijate nici sumele prevăzute în bugetele ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, care se alocă entităților de drept privat subordonate, coordonate sau autorizate de către instituțiile publice.

De-acum înainte, aceste sume vor fi utilizate în primul rând pentru a acoperi obligațiile către bugetul general consolidat. În plus, din dorința declarată de a reduce cu 50% numărul de poziții în cadrul cabinetelor asociate funcțiilor de demnitate publică din administrația publică centrală, se vor modifica și prevederile articolului 546 din Codul administrativ. Astfel numărul numărul de posturi se limitează după cum urmează: 9 posturi pentru cabinetul prim-ministrului; 6 posturi pentru cabinetul viceprim-ministrului cu portofoliu sau pentru ministrul de stat; 4 posturi pentru cabinetul viceprim-ministrului fără portofoliu; 4 posturi pentru cabinetul ministrului, secretarului general al Guvernului sau șefului Cancelariei Prim-Ministrului; 4 posturi pentru cabinetul ministrului delegat; 2 posturi pentru cabinetul secretarului general adjunct al Guvernului, secretarului de stat sau poziției asimilate acestora; 2 posturi pentru cabinetul conducătorului de organ de specialitate al administrației publice centrale, având rangul de secretar de stat; 1 post pentru cabinetul subsecretarului de stat sau poziției asimilate acestuia.

În fine, deși în versiunea inițială a noului act normativ (cea care a stat în transparență) se prevedea un regim mai restrictiv de acordare a mult discutatei indemnizaţii pentru titlul ştiinţific de doctor, acesta nu se mai regăsește în textul final. Explicația ar fi că stabilirea și plata respectivului spor în beneficiul personalului bugetar – altul decât cel academic și de cercetare – urmează a fi reglementate de noua lege privind salarizarea unitară a personalului din sectorul public.