Caută 
Cele mai performante administraţii din judeţ
Topul primăriilor ieşene după venituri, investiții şi salarii
6 MIN
O amplă analiză realizată de „Ziarul de Iaşi“ după mai multe criterii de performanţă. Primul an pandemic nu pare să fi pus probleme administraţiei publice, cu atât mai mult cu cât Comisia Europeană a dat liber la inflaţie, iar în România a fost şi an electoral. Aşadar, nu e de mirare că plătim şi azi efectele laptelui şi mierii care au curs anul trecut în ciuda atâtor restricţii. Dar, până să vedem cum este 2021, putem să aruncăm o privire peste bilanţurile anului trecut.
Trebuie menţionat din start că schimbarea culorii regimului de la Bucureşti după alegerile de anul trecut nu a însemnat mai multă transparenţă privind cheltuirea banului public. Rapoartele financiare au în continuare lacune, la fel ca pe vremea guvernărilor anterioare, iar unii indicatori – cum sunt, de exemplu, gradul de realizare a veniturilor (încasate, faţă de cele programate) şi cel al realizării colectării impozitelor pe proprietate – rămân o necunoscută.
Singura instituţie care furnizează datele financiare, deşi nu pe toate, pe baza cărora am putut să calculăm majoritatea indicatorilor rămâne Ministerul Dezvoltării. Administraţia şi Finanţele Publice nu par interesate de performanţele administraţiei locale, la fel cum majoritatea covârşitoare a primăriilor nu consideră necesar să arate pe ce s-au dus banii oamenilor în anul precedent. De fapt, o arată – dar sub forma unor tabele pline de cifre şi procente, pentru descifrarea cărora îţi trebuie cunoştinţe solide de contabilitate, cu o licenţă în Economie.
Singura primărie care mai prezintă sinteza concisă a indicatorilor de performanţă (în total, sunt 16 indicatori de sinteză, 10 pentru venituri şi 6f pentru cheltuieli) este cea a municipiului Iaşi. Până anul trecut, şi Paşcaniul publica „lista celor 16“, dar anul acesta a optat pentru prezentarea întregului raport de execuţie bugetară.
Comună bogată, comună săracă, după venitul total al primăriei pe cap de locuitor. De remarcat coridorul nord-sud al „bogaţilor“, care trece prin Zona Metropolitană Iaşi, urmat spre vest de un coridor paralel, al administraţiilor sărace, spart de zonele urbane Paşcani, Hârlău, Tg. Frumos
Mai puţini bani la buget de la contribuabili
Gradul de autofinanţare, care înseamnă ponderea veniturilor proprii încasate (fără cotele defalcate din impozitul pe venit) în veniturile totale încasate în 2020, arată o scădere generală de până la zece procente comparativ cu 2019. După doi ani pe primul loc, cu peste 41 la sută, Miroslava a lăsat Valea Lupului în frunte (35,14 la sută, faţă de 33,81 la sută). Tg. Frumos completează podiumul (31,35 la sută), în vreme ce municipiul Iaşi, cu 22,39 procente, este în urma Paşcaniului, 26,20 la sută. Sunt însă şi creşteri importante, în comunele Cristeşti şi Ion Neculce, de exemplu.
La celălalt capăt al clasamentului se află comunele Drăguşeni (2,80 la sută), Moşna (3,55 la sută) şi Dolheşti (4,20 la sută). Drăguşeni a fost anul trecut a doua comună cea mai dependentă de bugetul de stat, după Cristeşti, ambele în proporţie de aproape 100 la sută. Asta nu înseamnă neapărat că funcţionarea a fost pusă sub semnul întrebării.
Pentru municipiul Iaşi banii veniţi de la bugetul de stat (cote şi subvenţii) au reprezentat 60 la sută din totalul veniturilor, pentru Miroslava, 64 la sută, iar pentru Paşcani, 72 la sută.
Miroslava, greu de întrecut
Dacă vorbim de venit pe cap de locuitor, municipiul Iaşi a reuşit, după doi ani, să depăşească Miroslava, care e acum a doua în top, cu 1.456 lei faţă de 1.514 lei. Peste 1.000 de lei are şi Tg. Frumos (1.168). Comunele Valea Lupului, Leţcani şi Ţuţora sunt în categoria 900-1.000, în vreme ce fiecărui păşcănean îi revin 873 de lei. Scânteia, Moşna şi Mironeasa încheie acest clasament, cu observaţia că aceste comune au fost mereu pe ultimele locuri din 2018 încoace.
Interesant de menţionat e că Scânteia a înregistrat pentru al doilea an consecutiv o creştere a populaţiei după domiciliu cu peste 1.300 de persoane, trecând de 10 mii de locuitori. Între comune, Miroslava a avut cea mai mare creştere anuală, 1.634 de persoane, urmată de Scânteia (1.334) şi Valea Lupului (1.304). Municipiul Iaşi are cu 5.527 de locuitori mai mult, potrivit datelor provizorii ale Direcţiei Judeţene de Statistică.
Mai mult de jumătate dintre comune au cheltuieli de personal mai mari decât veniturile proprii
La fel ca în 2019, 57 de unităţi administrativ-teritoriale, toate comune, au avut cheltuieli de personal mai mari decât veniturile proprii. Celor 57 li se alătură Consiliul Judeţean, căruia i-ar mai fi trebuit cam 43,5 milioane de lei ca să închidă acest capitol, ceva mai puţin decât partea sa de bani daţi pe spitalul mobil.
Cel mai rău stă comuna Mogoşeşti-Siret, unde cheltuielile de personal au fost anul trecut de două ori mai mari decât veniturile proprii. Dimpotrivă, municipiul Iaşi şi-a acoperit aceste cheltuieli de patru ori. La Miroslava, ele au reprezentat 27 la sută din venituri, la Valea Lupului, 37 la sută, iar la Paşcani, 39 la sută.
Singura comună mare din Iaşi, chiar din ZMI, care a avut nevoie de ajutor extern ca să poată plăti lefurile şi indemnizaţiile este Ciurea. A doua comună ca mărime din judeţ şi a patra aglomerare de populaţie (după Iaşi, Paşcani şi Miroslava) a primit, la fel ca şi în anii trecuţi cei mai mulţi bani din sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale: 10 milioane de lei. Mai mult decât Ciurea au încasat doar Primăria Paşcani, 12,7 milioane, şi Consiliul Judeţean, 166,88 de milioane de lei.
Bucureştiul stabileşte preţul dezvoltării
Totuşi, cheltuielile cu personalul de la Ciurea nu sunt de speriat. Ponderea secţiunii de funcţionare în totalul cheltuielilor este de circa 52 la sută, chiar dacă în uşoară creştere faţă de 2019. Ca şi acum doi ani, Consiliul Judeţean e în top, dar a reuşit să coboare acest indicator de performanţă sub 100 la sută (93,9 la sută). Şi Primăria Paşcani şi-a redus cheltuielile de funcţionare de la 87,5 la 80 la sută. La Valea Lupului acestea reprezintă trei sferturi din totalul cheltuielilor – procent pe care îl avea şi municipiul Iaşi pentru 2019, redus la 68 la sută anul trecut.
În vreme ce Iaşul a direcţionat 29 la sută din cheltuieli pentru dezvoltare, Miroslava a alocat 34 la sută. Consiliul Judeţean şi Municipiul Paşcani au predat ultimele două poziţii din clasament (către comunele Prisăcani şi Valea Seacă), alocând 16 la sută, respectiv 18,2 la sută din totalul cheltuielilor că tre partea de dezvoltare. Cantitativ, CJ a cheltuit astfel 108 milioane (mai ales din fonduri europene), Iaşul, 250 de milioane, iar Paşcaniul, doar 10,4 milioane de lei, mai puţin decât Miroslava, 17,5 milioane.
La vârful clasamentului găsim comuna Drăguşeni, care a alocat 83,9 la sută din cheltuieli pentru dezvoltare. Lucru care are şi un preţ, aşa cum am arătat mai sus: bugetul comunei depinde în foarte mare măsură de alocările de la bugetul de stat.
Cât ar plăti un ieşean pentru ieşenii din administraţie
Un raport care nu se regăseşte în lista celor 16 indicatori de performanţă ai unei primării, dar interesant de remarcat, arată cât ar plăti efectiv un locuitor al judeţului pentru cheltuielile de personal ale administraţiei locale. După doi ani, comuna Româneşti a predat şefia acestui top comunei Mădârjac, unde un localnic ar avea de plătit 961 de lei pe an, dacă primăria nu ar avea alte venituri. La Cucuteni, costul ar fi de 905 lei, iar la Româneşti, 892 de lei. Toate aceste comune au sub 2.000 de locuitori.
Serviciile administrative sunt mai „ieftine“ în comune precum Scânteia, Grajduri, Răducăneni şi Mironeasa, unde cheltuielile de personal per capita sunt sub 300 de lei pe an. Ieşenii şi păşcănenii ar plăti 345 de lei, iar un locuitor din Miroslava, aproape 400 de lei. Dacă aceşti bani ar trebui să fie plătiţi la casieriile primăriilor locale, cei mai mulţi dintre locuitorii judeţului ar remarca o creştere cu câteva zeci de lei faţă de 2019.
