Pandemia trece, povara pe ieşeni rămâne

Toţi au uitat de Spitalul Mobil. Cine plăteşte? Pandemia trece, povara pe ieşeni rămâne

sâmbătă, 26 iunie 2021, 01:50
5 MIN
 Toţi au uitat de Spitalul Mobil. Cine plăteşte? Pandemia trece, povara pe ieşeni rămâne

Cum să-ţi baţi joc de 11 milioane de euro din banii contribuabililor – complexul este închis, controalele curg, la fel şi perioada de garanţie, care s-a înjumătăţit deja degeaba. La achiziţia Spitalului Mobil, toate autorităţile dădeau asigurări că se vor găsi numeroase surse de recuperare a banilor, plătiţi în primă fază, la urgenţă, din bugetul judeţului. La un an de la achiziţie, nu vedem absolut niciun efort pentru găsirea unei soluţii măcar parţiale de decontare a investiţiei imense: 11 milioane de euro, cât un pasaj rutier precum cel dintre Păcurari şi Alexandru. Mai mult, un raport după o primă verificare a achiziţiei efectuată cu un an în urmă de Curtea de Conturi nici nu a stârnit curiozitatea consilierilor judeţeni actuali. Pentru că s-au promis tot felul de demersuri la Bucureşti, "Ziarul de Iaşi" a întrebat pe cale oficială la instituţii centrale, inclusiv MApN, dacă există vreo solicitare de la Iaşi. Nu există nici cel mai banal demers concret.

 

Închis de la începutul anului, pe motivul efectuării unei dezinfecţii, Spitalul modular de la Leţcani a rămas aşa până azi. Domolirea pandemiei sub efectul campaniilor de vaccinare face ca o eventuală redeschidere a complexului pentru pacienţi Covid-19 să nu aibă loc prea curând. Organizat ca anexă exterioară a Spitalului de Boli Infecţioase, complexul a funcţionat doar trei luni din cele zece câte s-au scurs de la instalare. Din termenul de garanţie au mai rămas un an şi două luni.

Ce a lipsit din procedura achiziţiei

Aşa cum se ştie, complexul a fost achiziţionat cu aproape 11 milioane de euro de către Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Euronest cu bani de la Consiliile Judeţene Iaşi şi Neamţ. Cum Iaşul a pus cei mai mulţi bani, e firesc să fie readusă problema periodic în discuţie în plenul CJ. La ultima şedinţă, la secţiunea „Diverse”, a fost inclus (şi afişat pe pagina de internet a CJ) conţinutul unui raport al Curţii de Conturi întocmit după un control efectuat la începutul verii 2020.

Cititi si: Se redeschide spitalul mobil Leţcani? Toţi oficialii asigură că da

La acea vreme, abia soseau modulele pe platforma de la Leţcani, iar verificările s-au rezumat la procedura achiziţionării complexului. Inspectorii au reproşat lipsa unei strategii a achiziţiei publice (efectuată după o procedură de urgenţă acceptată de Comisia Europeană), lipsa unui mod de gestionare ulterioară, a unui program de implementare a investiţiei, a lipsit identificarea riscurilor alocării şi utilizării resurselor financiare şi un plan de măsuri pentru diminuarea acestora etc. La şedinţa ordinară de miercuri, aleşii judeţului nici nu au mai deschis subiectul complexului medical din curtea TransAgropolis.

Diminuarea cheltuielilor – doar la Curtea de Conturi, nu şi la guvern

Fosta administraţie a judeţului a menţionat în mai multe rânduri posibilitatea recuperării banilor din fondurile europene puse la dispoziţie pentru limitarea efectelor pandemiei. Un prim apel de proiecte deschis anul trecut, pe 15 mai, tocmai pentru structuri modulare, nu a primit nicio solicitare. În consecinţă, Ministerul Fondurilor Europene, condus pe atunci de liberalul Marcel Boloş, a prelungit apelul până pe 30 martie anul acesta, adăugând primării, consilii judeţene şi spitale pe lista solicitanţilor, alături de Ministerul Apărării şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. Nu şi asociaţii de dezvoltare intercomunitară, cum este Euronest, proprietarul Spitalului mobil de la Leţcani.

„În cadrul apelului POIM/9/1 Consolidarea capacităţii de gestionare a crizei sanitare COVID-19, pentru acţiunile de tip B – crearea unor capabilităţi medicale mobile / formaţiuni medicale mobile de diagnostic şi tratament utilizate în combaterea răspândirii COVID-19 / spitale modulare rol 1, 2 şi 3/ containere de logistică medicală, a fost depus un număr de 32 cereri de finanţare, care se află în etapa de evaluare”, ne-a comunicat Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

O propunere a ADI Euronest de includere în lista solicitanţilor a fost respinsă de minister „întrucât acestea exced sfera de aplicabilitate a memorandumului ce reglementează condiţiile de depunere a proiectelor”. Totuşi, extinderea listei în timpul guvernării Orban, la prelungirea apelului de proiecte, a fost posibilă.

Cine a cerut bani de la Iaşi: Ministerul Sănătăţii

Există însă o solicitare de la Iaşi pentru capitolul structuri modulare, dar ea nu vine de la spitale aflate în subordinea CJ sau a Primăriei: „Pentru acţiunile de tip B, figurează un singur proiect depus pentru judeţul Iaşi, respectiv Dotarea cu echipamente şi sisteme medicale pentru gestionarea crizei sanitare de către Spitalul Clinic de Urgenţă Sf. Spiridon Iaşi, spital suport Covid-19, având codul SMIS 151365, a cărui dată de depunere este 30.03.2021”, ne-a comunicat Ministerul Proiectelor Europene. Altfel spus, cu toate declaraţiile şefilor CJ şi ale prefectului că fac toate eforturile pentru redeschiderea complexului, din banii ieşenilor şi nemţenilor băgaţi în spital nu s-a întors la buget niciun eurocent. Spitalul „Sf. Spiridon” este subordonat Ministerului Sănătăţii.

Mari secrete militare

Spitalul de la Leţcani este cel mai mare complex mobil de acest tip din ţară: 100 de module, cu 256 de paturi. Mărimea îl face şi greu de administrat de o instituţie medicală sau de către una publică. Prin Direcţia Medicală, Ministerul Apărării a achiziţionat două asemenea spitale, de numai 56 de paturi fiecare, amplasate pe stadioane din Timişoara şi Constanţa. Ministerul Apărării nu ne-a răspuns solicitărilor privind decontarea lor din fonduri europene, dar HotNews.ro a relatat că o asemenea aplicaţie a fost depusă.

Cititi si: Accident tehnic grav, la spitalul din Leţcani. Şefii judeţului, cu respiraţia tăiată. Un turc a întors valva

Ne-am adresat Delegaţiei României la NATO pentru detalii privind structura şi clasificarea spitalelor suport ROLE-2 şi ROLE-3, dar nici de aici nu am primit vreun răspuns. Nici chiar Alianţa Nord-Atlantică nu ne-a răspuns apelurilor, deşi 2 din cei 11 membri ai staff-ului de comunicare sunt români. Ne-am adresat inclusiv NATO pentru că firma din Turcia care a furnizat spitalul, SDI Global LLC, foloseşte sigla alianţei şi deţine un cod prin care este autorizată să comercializeze echipament militar sub această emblemă.

Nimic, dar pe banii ieşenilor

Concluzia, dincolo de tăcerea tuturor, de controalele şi verificările care curg necontenit şi de lipsa oricărui efort de a recupera investiţia, este că o rezolvare a situaţiei mai poate să vină doar de la Euronest. Dar şi cei de aici se lovesc de tăcere sau de nepăsare. L-am întrebat pe preşedintele Euronest, Dumitru Buzatu, în timpul unei reuniuni de promovare a unui alt proiect medical, Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară, ce va face asociaţia cu complexul amplasat la Leţcani. El ne-a spus că a fost prezentată Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă posibilitatea de a prelua uriaşul complex în vederea administrării, dar că încă aşteaptă un răspuns. Cum nici solicitările noastre în acest sens nu au primit răspuns de la ISU, rezultă că singurul lucru care se mai întâmplă la Leţcani este scurgerea perioadei de garanţie a modulelor şi echipamentului medical. Perioadă care, evident, curge degeeaba…

 

 

Comentarii