UMF şi IML îşi strâng mâna înainte ca justiţia să verifice un contract litigios dintre ele

vineri, 01 martie 2019, 02:50
3 MIN
 UMF şi IML îşi strâng mâna înainte ca justiţia să verifice un contract litigios dintre ele

Cele două instituţii au fost părţi într-un contract de comodat prin care UMF Iaşi a primit două etaje ale unui corp de clădire de la IML. Au existat suspiciuni cu privire la legalitatea respectivului contract, însă justiţia nu a mai apucat să se pronunţe pe subiect deoarece instituţiile s-au înţeles, iar litigiul s-a stins.

Un proces deschis de Institutul de Medicină Legală (IML) împotriva Universităţii de Medicină şi Farmacie a fost stins în justiţie după ce instituţiile s-au înţeles şi au încheiat o tranzacţie amiabilă. Obiectul procesului a fost un contract de comodat semnat în 2010, prin intermediul căruia universitatea a primit dreptul de folosinţă pentru două etaje ale clădirii în care funcţionează IML. În instanţă, reprezentanţii celei din urmă instituţii au dat de înţeles că respectivul contract de comodat ar fi fost unul ilegal, cerând judecătorilor rezilierea, dar şi evacuarea. „Reclamanta a arătat că a fost perfectat contractul de comodat fără avizul/autorizarea/ punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii, căruia i se subordonează reclamanta şi nu au fost derulate niciun fel de proceduri prealabile, fiind încălcate prevederile art. 11 alin. 2 din Legea nr. 213/1998“, se arată în motivarea instanţei.

Concret, reprezentanţii IML de acum au susţinut în acţiunea din instanţă că predecesorii lor din 2010 au interpretat în mod eronat că ar fi proprietari ai clădirii, deşi aceasta se afla în patrimoniul statului. Ar fi oferit astfel spaţiul în comodat, fără acceptul Ministerului Sănătăţii şi cu încălcarea legii. La rândul lor, reprezentanţii UMF Iaşi au precizat: „În esenţă, pârâta a considerat că şi în ipoteza în care bunul dat în folosinţă ar fi fost inventariat în domeniul public al statului, conform Legii nr. 213/1998, este posibilă acordarea în folosinţa sa, fiind instituţie publică.“ Cu privire la calitatea de proprietar pe care a invocat-o IML-ul de acum, reprezentanţii UMF au precizat că „nu îi este imputabilă această eroare“.

Ce conţine înţelegerea dintre UMF şi IML

Judecătorii nu au mai apucat să se pronunţe cu privire la legalitatea sau nelegalitatea contractului de comodat menţionat deoarece, pe 16 ianuarie 2019, reprezentanţii celor două instituţii s-au prezentat în instanţă cu o tranzacţie prin care au menţionat că s-au înţeles şi că doresc stingerea litigiului. „Instanţa constată că prezentul contract de tranzacţie este rezultatul manifestării de voinţă a părţilor liberă, neviciată, în deplină cunoştinţă de cauză şi constituie rezultatul acordului lor de voinţă în sensul stingerii procesului început, are ca obiect înţelegerea părţilor cu privire la termenul şi condiţiile în care va fi eliberat imobilul ce a făcut obiectul contractului de comodat nr. 337/16.09.2010, menţionându-se expres că reclamanta va achita pârâtei suma de 220.557,57 lei, reprezentând parte din cheltuielile de reabilitare spaţiu până la data de 31.07.2019“, au precizat judecătorii. Până la aceeaşi dată, UMF trebuie să elibereze spaţiul. Conform tranzacţiei dintre cele două instituţii, UMF Iaşi ar fi cheltuit 359.157 de lei pentru reabilitarea spaţiului comodat, însă va primi doar 220.000 de lei de la IML deoarece au fost scăzute contravaloarea instalaţiei de climatizare, a mobilierului, precum şi preţul folosirii efective al spaţiului. De menţionat că preţul lunar aferent folosirii de UMF a celor două etaje a fost calculat la 870 de lei pe lună, cât chiria unei garsoniere modeste de pe piaţa liberă.

Şefa IML, răspunsuri vagi

Diana Bulgaru, directorul IML Iaşi, ne-a precizat ieri că acţiunea în instanţă a fost deschisă ca urmare a unui audit al Ministerului Sănătăţii, de „acum un an şi jumătate, doi“. Bulgaru a precizat că acel contract nu ar fi fost nelegal, fiind vorba doar de o „omisiune“. Atunci când i-am spus că în acţiunea din instanţă instituţia pe care o conduce a invocat, explicit, că nu a fost vorba de o simplă omisiune ci de încălcarea art. 11 alin. 2 din Legea nr. 213/1998, Bulgaru ne-a spus că această parte a fost preluată textual din auditul ministerului.

Comentarii