Un an de pandemie la Iaşi: primele concluzii. Interviu cu managerul Spitalului de Infecţioase

marți, 29 iunie 2021, 01:50
4 MIN
 Un an de pandemie la Iaşi: primele concluzii. Interviu cu managerul Spitalului de Infecţioase

În perioada 24-26 iunie, Spitalul de Boli Infecţioase „Sfânta Parascheva”, în colaborare cu Universitatea de Medicină şi Farmacie, Societatea de Boli Infecţioase şi HIV/SIDA precum şi Asociaţia Institutului Pan-European de Cercetare Prof.Dr.Vasile Luca, a organizat ediţia a XI-a a Conferinţei Naţionale de Patologie Infecţioase. La fel ca anul trecut, piesa de rezistenţă a fost pandemia COVID, dar şi alte boli din sfera de specialitate. Care sunt concluziile trase de specialişti după 15 luni de pandemie, aflăm dintr-un interviu cu managerul Spitalului de Boli Infecţioase, dr. Florin Roşu.

– Conferinţa anuală de Patologie Infecţioasă, iată, organizată şi desfăşurată din nou la Iaşi. La fel ca şi ediţia anterioară, s-a desfăşurat online, date fiind condiţiile pandemice. Ce a adus în plus evenimentul, anul acesta?

– În primul rând, am avut categoric un număr record de participanţi, peste 600. Au fost prezentate un număr de peste 80 de lucrări ştiinţifice, rezultatul fiind cuprins în două cărţi, una din ele, cea care conţine lucrările în extenso, fiind sub egida Editurii Universităţii de Medicină şi Farmacie. Lucrările s-au desfăşurat pe parcursul a trei zile. Temele au fost foarte interesante. În primul rând, am discutat despre patologia zilelor noastre, COVID 19, dar nu am ignorat, nu am uitat nici celelalte patologii din sfera infecto-contagioasă. Aici vorbim despre hepatitele virale, cu virusul B,C, despre patologia HIV /SIDA, şi am mai avut şi secţiune varia, adică, aşa cum spuneam, tot ceea ce înglobează patologia din sfera bolilor infecţioase.

– Ziarul de Iaşi a prezentat în aceste zile unele lucrări, dar, totuşi, mai exact, care au fost studiile care au atras atenţia?

– Au existat studii de caz, dacă vreţi, cazuri punctuale, prezentate şi care ridicau sau impuneau anumite semne de întrebare sau probleme medicale. S-au atins probleme din zona infecţioasă care sunt însă tangente cu cele din zona cardiovasculară, gastroenteorologică, dermatologică şi chiar neurologică, şi aici este vorba fie de simptomatologie sau complicaţii COVID 19, fie de gestionarea unor pacienţi în contextul pandemiei. De altfel, tema generală a Conferinţei este „Abordări interdisciplinare”, ceea ce înseamnă lucru în echipă, pe mai multe specialităţi, în contextul pandemiei. Chiar dacă tema fundamentală este pandemia COVID 19, am dorit să aducem din nou în prim-plan pacientul cu patologie infecţioasă. Am discutat şi teme de actualitate, inclusiv despre sindormul de Burnout, care implică o afectare a cadrelor medicale şi care până în acest an pandemic era privit ca pe o curiozitate sau ca o patologie care ar apărea sau nu în rândul corpului medical. Din nefericire, acest an ne-a demonstrat că este reală, se manifestă cu siguranţă, dar putem, sigur, să găsim şi modalităţi de a combate acest sindrom.

– Care sunt concluziile generale trase de specialişti în urma Conferinţei?

– Dacă ar fi să ne referim la cei care au participat, Conferinţa a fost bine primită de corpul medical. Trebuie ţinut cont de faptul că, şi în pandemie, un medic trebuie să progreseze din punct de vedere ştiinţific, nu să se blazeze, pentru că a fi medic înseamnă învăţare continuă.

– Dar concluziile referitoare la pandemie, la evoluţia, desfăşurarea şi administrarea ei?

– Dacă ne referim la piesa principală, COVID 19, concluzia este că boala se manifestă în continuare ca un puzzle cu multe necunoscute şi cu multe piese lipsă. Deşi există o recunoaştere unanimă a faptului că măsurile de prevenţie sunt extrem de importante, criza coronavirusului a fost iniţial subestimată la nivel internaţional. La nivel comunitar, probabil că o mai bună cooperare între ţările membre UE ar fi asigurat o susţinere de intervenţie în fiecare ţară. Din punct de vedere al deciziei strategice spitaliceşti în timpul unei pandemii, aceasta are o mare complexitate, generată în primul rând de gradul înalt de incertitudine al consecinţelor ce vor apărea. O altă concluzie poate fi faptul că, în multe dintre situaţii, interviul de triaj a fost o sită cu ochiuri mari, prin care au scăpat mulţi pacienţi posibil infectaţi, şi asta pentru că, în multe situaţii, anchetele epidemiologice au fost făcute în viteză şi superficial. De asemenea, s-a remarcat de către toţi o capacitate de testare insuficientă. Un test negativ nu reprezintă o garanţie că pacientul nu e infectat, iar în spital toţi pacienţii cu simptomatologie respiratorie sau digestivă ar trebui trataţi ca potenţial infectaţi. Din punctul de vedere al corpului medical, majoritatea celor implicaţi au fost şi sunt gata de acţiune, dar aşteaptă o schimbare de paradigmă care, odată cu controlul epidemiei, să aducă o însănătoşire a sistemului medical şi a întregii societăţi româneşti. (Interviu realizat de Silvia CRAUS)

 

Comentarii