Un punct de plecare pentru Institutul Cultural Ieşean

Probabil cel mai de succes exemplu al unei iniţiative similare este cel al Centrului Cultural Clujean. Înfiinţată în 2010 ca o asociaţie, sub numele „Cluj-Napoca 2020 Capitală Culturală Europeană” (transformat ulterior în „2021”), organizaţia avea ca scop pregătirea dosarului de candidatură al Clujului pentru competiţia respectivă. După o lăudabilă implicare a unor experţi locali, un prim rezultat a fost realizarea unei analize preliminare a sectorului cultural clujean, urmată de pregătirea dosarului, la care au luat parte peste 200 de specialişti. Astfel, în 2013 a fost lansată Strategia Culturală a Clujului, la care au contribuit peste 60 de organizaţii locale.

Calificat în finală (spre deosebire de Iaşi, unde strategia culturală şi dosarul au fost dezvoltate fără o implicare serioasă a comunităţii locale, fapt sesizat şi de comisia de evaluare), Clujul a pierdut competiţia în faţa Timişoarei. Fără a-şi plânge de milă sau a acuza conspiraţii, autorităţile clujene au anunţat imediat intenţia de a implementa integral programul cu care au candidat. Un an mai târziu (2017), asociaţia şi-a schimbat numele în Centrul Cultural Clujean (CCC) şi, după retestarea proiectelor propuse la nivel local, a început transpunerea acestora în practică.

În al doilea an de activitate al CCC, au fost lansate 10 proiecte din programul cultural şi s-au atras finanţări europene de peste 1 milion de euro. În anul al treilea, echipa executivă număra deja 21 de persoane angajate, iar în 2020 alte 10 organizaţii au primit calitatea de membru, numărul acestora ajungând la un total de 112. Dintre acestea, 68 sunt organizaţii culturale (14 instituţii şi 54 ONG-uri), 8 sunt universităţi (dintre care 2 private), 12 sunt organizaţii ale mediului de afaceri (clustere, cluburi şi organizaţii de business), alte 12 sunt asociaţii ale societăţii civile, iar 4 sunt organisme de administrare locală şi regională: ADR Nord Vest, Zona Metropolitană Cluj, CJ Cluj şi Primăria Municipiului Cluj-Napoca.

Printre rezultatele remarcabile ale CCC în cei trei ani de la startul implementării proiectului se numără atragerea unor finanţări totale de circa 9 milioane de euro în Cluj-Napoca şi demararea unor proiecte de anvergură într-o varietate de domenii: artă contemporană, patrimoniu, educaţie culturală, educaţie STEAM, bunăstare psihologică şi sănătate, industrii creative, inovare urbană, advocacy pentru politici publice, relaţii internaţionale…

În 2021, Centrul are un buget de circa 2 milioane de euro, din care 70% provin din fonduri europene. Pentru 2021 şi 2022, CCC pregăteşte deschiderea primelor sale spaţii culturale: un pavilion de artă contemporană, un science-centre pilot, un hub de industrii creative şi un centru de resurse pentru sectorul cultural local.

CCC are un Consiliu Director format dintr-un număr de 15 personalităţi culturale clujene, reprezentanţi ai societăţii civile şi mediului de afaceri, dar şi ai autorităţilor locale. Succesul acestei instituţii se datorează, pe lângă susţinerea foarte puternică a administraţiei locale şi reprezentanţilor comunităţii locale, şi politicii de recrutare. Director executiv este un moldovean (Ştefan Teişanu) care a avut ca obiectiv cooptarea unor resurse umane din diverse medii şi spaţii geografice. Astfel, Centrului Cultural Clujean s-au alăturat directorul Diviziei de Inovare Urbană (Bucureşti), respectiv managerul Quantum – educaţie STEAM (Bucureşti), precum şi managerul România Remarcabilă (Sibiu). De la companii private a atras directorul de operaţiuni, directorul de marketing, specialişti în finanţe, precum şi un art director. Cooptarea membrilor noi în echipă s-a făcut însă fără a slăbi organizaţiile culturale active. Deşi numără manageri culturali cu experienţă importantă şi vizibilitate la nivel naţional, aceştia nu mai erau implicaţi activ în ONG-uri culturale la momentul recrutării lor.

Dintr-o nevoie stringentă de a reduce decalajul înregistrat între viziunea şi practica Clujului legate de cultură şi industrii creative şi lipsa unei strategii coerente şi a unor bune practici ale administraţiei locale ieşene, Institutul Cultural Ieşean poate prelua şi adapta contextului local o parte din elementele care au stat la baza succesului CCC. Miza principală este însă garantarea independenţei acestei noi instituţii şi asigurarea condiţiilor pentru selecţia transparentă, în urma unui concurs naţional, a echipei de management. Fără o bază solidă de plecare, orice iniţiativă, oricât de frumoasă pare pe hârtie, este sortită eşecului.

George Pleşu este manager cultural, preşedintele Asociaţiei AltIaşi