VIDEO Chirica nu e singurul politician mânjit cu iaurt. Nume mai mari au pațit-o și mai rău

luni, 25 ianuarie 2021, 11:25
3 MIN
 VIDEO  Chirica nu e singurul politician mânjit cu iaurt. Nume mai mari au pațit-o și mai rău

Ieșeanul George Pleșu face un ”recensmânt” al alimentelor aruncate în politicieni. Pornind de la cazul Chirica, atacat cu iaurt de Ziuna Unirii, ieșeanul trece în revistă plăcintele, ouăle sau frișca care au zburat adesea spre fața politicienilor, Vă redăm postarea lui pe Facebook:

”Despre folosirea alimentelor pentru a face de râs persoane publice
Din start, precizez că îmi pare rău pentru faptul că un reprezentant al administrației locale a fost stropit cu iaurt. Cred că sunt alte modalități prin care îți poți exprima nemulțumirile.
Însă incidentul de astăzi mi-a adus aminte de o conferință pe care am văzut-o la Centrul Cultural Contemporan din Barcelona (CCCB) cu unul dintre membrii grupului Voina, una dintre cele mai radicale grupări aflate la intersecția dintre artă și activism. În cadrul acelui eveniment a fost prezentată, printre alte exemple de practică activistă, situația unui cunoscut activist belgian, Noël Godin, care avea ca obicei să arunce cu plăcinte în diverse personalități mai mult sau mai puțin controversate (inclusiv Bill Gates).

Vă propun, așadar, o listă cu exemple de tactici folosite împotriva politicienilor și altor ținte ale furiei:

Iaurtul (Yogurting sau yaourtoma)

Încă din anii ’50 grecii și-au manifestat nemulțumirea în demonstrații de protest. Pentru ei, alegerea alimentelor folosite în acest sens e legată de identitate. Deși ouăle, roșiile stricate sau alte legume au servit ca instrument, majoritatea preferă un iaurt grecesc obținut din lapte de oaie. Departe de a folosi iaurtul doar ca o farsă, grecii l-au utilizat pentru exprimarea nemulțumirilor, îndreptate spre politicienii văzuți responsabili. Cea mai recentă criză economică care a afectat Grecia deceniul trecut  a prilejuit o serie de astfel de manifestări.

Ouă (Egging)

Ouăle sunt ușor de procurat, nu necesită nicio pregătire anterioară, însă produc efecte spectaculoase. Pe de altă parte, există un studiu din 2006 care analizează cazurile ajunse la un spital din Liverpool în urma incidentelor provocate, pe parcursul a 14 luni, de folosirea ouălelor. Din cele 13 incidente tratate, 8 au avut consecințe majore, 4 persoane au rămas cu sechele permanente, dintre care una a rămas cu o pierdere de vedere severă. Unul dintre cele mai mediatizate cazuri a fost cel în care prim-ministrul Australiei, Billy Hughes, care dorea introducerea recrutării obligatorii în timpul Primului Război Mondial, a fost atacat de un puști în 1917. În 2019, după un secol, un alt băiat a atacat cu un ou o politiciană de dreapta din Australia, devenind imediat celebru drept „Egg Boy”.

Plăcinta (Pieing)

Aruncatul plăcintelor își are originea în comediile mute alb-negru și a devenit un instrument de protest prin anii ’70. Folosită de Aron Kay, ca reprezentant al unei mișcări radicale de contracultură din SUA (Partidul Internațional al Tinerilor – Yippies), plăcinta a ajuns și în Europa prin Noël Godin și Brigada Internațională de Patiserie. Alte grupări cunoscute care preferau plăcintele: Biotic Baking Brigade (SUA) și Entartiste (Canada). Deși plăcintele necesită planificare anterioară, necesită ajungerea aproape de victimă și sunt mai greu de ascuns decât ouăle, produc un efect estetic superior.

Milkshake-ul (Milkshaking)

Cea mai nouă metodă folosită de protestatari implică milkshake-ul, de care nu au scăpat mai mulți candidați britanici (inclusiv Nigel Farage) în lupta pentru un loc în Parlamentul European. Avantajul mikshake-ului este că nu atrage atenția asupra purtătorului și poate constitui un element surpriză în cazul țintelor păzite de bodyguarzi„

P.S. Nu încurajez folosirea unor astfel de tactici, postarea a fost strict informativă. ”

 

Comentarii