Zero donatori, la Iaşi. Lista cu cei care au nevoie de transplant creşte zilnic

În ultimii ani, numărul donatorilor de organe a scăzut la jumătate. Dacă, în 2016, în toată ţara, numărul donatorilor a fost de 124, în 2017 şi 2018, numărul acestora s-a redus considerabil, ajungând în ambii ani la 65. Anul acesta, în România s-au făcut doar 10 prelevări de organe de la donatori în moarte cerebrală.

La Iaşi, medicii de la Spitalul Cli­nic „Dr. C.I. Parhon“ şi-au exprimat îngrijorarea legat de faptul că, deşi suntem în luna aprilie, până în acest moment, în 2019, nu a fost realizat niciun transplant de rinichi de la do­na­tor în moarte cerebrală. În anii anteriori erau efectuate până în această lună cel puţin 3 astfel de intervenţii.

Problema majoră este că listele de aşteptare sunt în continuă creştere, numărul persoanelor care aşteaptă un rinichi sănătos fiind de aproximativ 400.

Reprezentanţii unităţii medicale au mai precizat că, până în momentul de faţă, nu au primit niciun ban prin Programul Naţional de Transplant, ceea ce înseamnă că intervenţiile care au fost deja făcute riscă să fie plătite din bugetul spitalului, costurile unei singure intervenţii ajungând până la aproximativ 12.000 de euro.

„Nu a mai fost până acum o perioadă atât de mare în care să nu fie făcut niciun transplant de la donator cadave­ric, ceea ce pentru noi reprezintă o îngrijorare. Există foarte mulţi paci­enţi care aşteaptă, există o echipă care poate face transplanturi având şi o experienţă importantă în acest sens. Anul acesta însă nu a fost efectuată nicio recoltare de la donator cadaveric în zona Moldovei“, a precizat dr. Ionuţ Nistor, medic primar nefrolog şi purtător de cuvânt al unităţii medicale.

Donatorii sunt rudele

În aceste situaţii, pentru a se mai diminua numărul persoanelor de pe lista de aşteptare, se realizează transplanturi de la donatori vii. Astfel, în Compartimentul de Transplant Renal, în acest an au fost realizate şase transplanturi, toate fiind însă de la donatori în viaţă, fiind vorba despre rude în spe­cial.

Doctorii de la centrul de tran­splant hepatic din cadrul Spitalului „Sfântul Spiridon“ din Iaşi spun că lipsa donatorilor este o problemă care se resimte la nivelul întregii ţări, nu doar în regiunea Moldovei, şi că aceasta este cauzată şi de schimbările care au avut loc în ultima perioadă la Agenţia Naţională de Transplant (ANT), a cărei conducere a fost schimbată de trei ori în ultimele opt luni.

„Este o perioadă dificilă pentru toată ţara noastră în ceea ce priveşte numărul de donatori, pentru că ANT este în restructurări importante: s-a schimbat directorul, s-au schimbat unii coordonatori şi urmează să se scoată la concurs nişte posturi. Eu nădăjduiesc că în ceva timp vom intra totuşi într-o normalitate. Anul acesta au fost sub zece donatori, deci vorbim de probleme serioase“, a precizat dr. Cristian Lupaşcu, coordonatorul centrului de transplant hepatic de la Spitalul „Sf. Spiridon“.

În pre­zent, pe lista de aşteptare a spitalului ieşean se află 20 de persoane care aşteaptă să primească un ficat.

Pe lângă probleme legate de schimbările de conducere ale ANT şi de deciziile luate de cei aflaţi până acum ceva vre­me în funcţia de preşedinte, dr. Ra­luca Neagu, coordonatorul de transplant al regiunii Moldova, spune că un alt motiv al reducerii activităţii de tranplant este şi faptul că multe spitale sunt acreditate în prezent pentru tran­splant în baza unei ordonanţe de ur­genţă adoptată atunci când acreditarea propriu-zisă a expirat, dar care este privită însă cu scepticism de unele uni­tăţi medicale.

„Foarte multe spitale nu sunt încă acreditate şi mulţi medici sunt reticenţi faţă de acreditarea respectivă. Atunci când au expirat acreditările, iar instituţiile medicale şi-au depus dosarele pentru reacreditare, fosta conducere ANT a numit o persoană care să se ocupe de verificarea acestora, dar procesul s-a lungit atât de mult încât situaţia arată aproape la fel şi astăzi“, a precizat dr. Raluca Neagu.

Noul director anunţă bani pentru cei care se ocupă de transplant

Contactat de „Ziarul de Iaşi“, dr. Radu Zamfir, noul preşedinte ANT, numit în funcţie pe 5 martie, printr-un ordin al ministrului Sănătăţii, după demiterea dr. Anca Baculea, a oferit câteva clarificări cu privire la situaţia actuală.

Conform acestuia, se depun eforturi din partea ANT pentru gră­birea procesului de reacreditare a spitalelor, pentru a nu mai îngreuna desfăşurarea activităţii de transplant.

Doctorul Zamfir spune că, într-adevăr, lipsa donatorilor este o problemă accentuată în acest moment, la nivelul întregii ţări, dar că are în vedere o serie de schimbări care să îmbună­tăţească situaţia, precum plătirea coordonatorilor de transplant şi a celor care se ocupă cu identificarea donatorilor, dar şi înfiinţarea unei comisii de transplant în fiecare spital.

„Pentru prima dată în istoria programului de transplant s-a rezolvat problema plăţii coordonatorilor de transplant şi a persoanelor responsabile cu identificarea potenţialilor donatori, astfel că vom stimula corect şi eficient personalul medico-sanitar implicat în activitatea de transplant. De asemenea, o altă direcţie care sperăm să aibă ca efect creşterea numărului donatorilor este crearea la nivelul fiecărui spital acreditat pentru activitatea de declarare a donatorilor aflaţi în moarte cerebrală, în conformitate cu modelul spaniol, a unei comisii care să cuprindă cel puţin următoarele funcţii: şef secţie ATI, şef secţie neurologie, şef secţie neurochirurgie, coordonator local, KDP local şi director medical. Acest comitet trebuie să se întrunească obligatoriu măcar o dată pe lună pentru a analiza indicatorii fizici şi cei de eficienţă, a identifica probleme şi a propune soluţii şi va trimite un raport trimestrial la ANT. În acest fel încercăm să creăm ceea ce se cheamă cultura donatorului“, a precizat dr. Radu Zamfir, preşedintele ANT.

Până în luna martie a acestui an, în toată ţara au fost doar 10 donatori de organe. (Andreea ANTON, Mădălina OLARIU)