„A fost sau nu insultat?” Rectorul Toader pierde prima din cele trei dispute cu presa. Cazul Deutsche Welle

În acţiunea îndreptată împotriva „Deutsche Welle”, Toader a cerut „constatarea încălcării onoarei, demnităţii, reputaţiei şi vieţii private, cu semnificative prejudicii de imagine, prin săvârşirea unei fapte juridice ilicite constând în publicarea articolului de presă cu titlul «Închisorile din România: gândaci, ploşniţe şi tentative de suicid»“. Publicat pe 7 iulie 2022, articolul făcea un bilanţ al aplicării legii recursului compensatoriu. Din cei 16.200 de deţinuţi eliberaţi în baza acestei legi, 1.834 fuseseră condamnaţi pentru omor, iar 762 pentru viol. În decurs de doi ani de aplicare a legii, aproximativ 1.000 de deţinuţi eliberaţi recidivaseră. „Au fost înregistrate, pe lângă alte infracţiuni, crime, violuri, molestarea sexuală a copiilor”, se menţiona în articol. Textul făcea o prezentare a condiţiilor din penitenciarele româneşti şi a funcţionării sistemului judiciar în comparaţie cu situaţia din restul Europei. Numele lui Tudorel Toader era menţionat o singură dată, în expresia „lege promovată de fostul ministru al Justiţiei Tudorel Toader în guvernarea PSD”.

„Sunt ţinta unei campanii sistematice de denigrare”

În acţiunea sa, Toader a afirmat că fusese ţinta unei campanii sistematice de denigrare, textul incriminat fiind doar unul dintre peste 85 de articole similare publicate de Deutsche Welle. Drept compensaţie, Toader a cerut obligarea postului de radio la plata unor despăgubiri în valoare de 2 milioane lei, la retragerea articolului de pe pagina de internet şi la publicarea hotărârii judecătoreşti de condamnare în trei cotidiane cu acoperire naţională. Principalul argument adus de Toader a fost că legea recursului compensatoriu fusese iniţiată în noiembrie 2016, când prim-ministru era Dacian Cioloş, iar ministru al Justiţiei, Raluca Alexandra Prună. În aprilie 2017, ministerul Justiţiei, condus acum de Tudorel Toader şi-a exprimat dezacordul faţă de forma legii care ajunsese la Senat, iar în iunie, ministerul a susţinut sesizarea de neconstituţionalitate a legii.

De cealaltă parte, reprezentanţii Deutsche Welle au invocat jurisprudenţa europeană în privinţa presei, arătând că nu se poate pune problema unei răspunderi delictuale dacă jurnalistul este de bună-credinţă şi există o minimă bază factuală pe care se bazează articolul. Or, atunci când legea fusese atacată la Curtea Constituţională, Toader nu comunicase acesteia nici măcar un punct de vedere al ministerului, în care să-şi prezinte dezacordul. În alte situaţii, ministrul pledase personal la CCR în apărarea unor excepţii de neconstituţionalitate. De data aceasta, nu o făcuse. De altfel, articolul contestat de Toader vorbea despre consecinţele legii, nu despre consecinţele faptelor personale ale ministrului. Nu ministrul era atacat în articol, ci legea. „Articolul pretins defăimător nu are nimic din ceea ce ar putea fi succeptibil de a fi calificat drept rea-credinţă. Este un articol de opinie în care sunt prezente doar judecăţi de valoare, vizând consecinţele unei legi a cărei procedură de adoptare şi control constituţional s-a realizat în mandatul de ministru de justiţie al reclamantului. Articolul incriminat conţine judecăţi de valoare, opinii circumscrise unei baze factuale de necontestat, iar tonalitatea scriiturii, metaforele, întrebările retoric dubitative ale discursului jurnalistic incriminat nu pot fi considerate prin ele însele defăimătoare întrucât, atât în doctrină cât şi în practică, s-a decis constant că acestea sunt admisibile câtă vreme ele reprezintă judecăţi de valoare, făcute cu bună credinţă, o minimă bază factuală şi cu referire la persoane publice”, au afirmat reprezentanţii Deutsche Welle.

Autorul articolului incriminat nu îl insultase pe Toader în niciun fel

Conform legii, pentru antrenarea răspunderii delictuale trebuie să existe o faptă ilicită săvârşită cu vinovăţiei şi care să aducă un prejudiciu reclamantului. Prin acţiunea lui Toader, magistraţii Tribunalului au fost chemaţi practic să pună în balanţă dreptul acestuia la protejarea imaginii şi dreptul jurnalistului la libera exprimare. Judecătorii au remarcat că autorul articolului incriminat nu îl insultase pe Toader în niciun fel. De altfel, tema articolului nici nu era persoana fostului ministru, ci condiţiile din închisori şi consecinţele legii recursului compensatoriu. În acest context, magistraţii au amintit de un caz din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, Thorgeirson vs. Islanda. Autorul unei scrisori deschise caracterizase poliţiştii drept „bestii în uniformă” sau „indivizi reduşi la vârsta mintală a unui nou-născut”, iar limbajul său nu fusese considerat excesiv, întrucât incitau la reforma poliţiei. Un om politic, prin însăşi funcţia ocupată, trebuie să-şi asume o critică chiar exprimată într-un limbaj dur. De altfel, într-un articol din „Adevărul”, menţionat de judecători, Tudorel Toader este numit în clar „autorul moral al crimelor comise în urma eliberărilor prin recursul compensatoriu”.

Judecătorii au apreciat că autorul articolului care îl indignase pe Toader nu manifestase rea-credinţă şi îşi sprijinise materialul pe o bază factuală suficientă. De altfel, era vorba de un material de opinie, menit să atragă atenţia asupra problemelor născute din aplicarea legii. „Analizând scopul demersului jurnalistic şi raportat la construcţia articolului, se concluzionează că pârâţii justifică interesul publicului pentru închisorile din România şi pentru soarta foştilor deţinuţi, iar procedând astfel, pârâtul nu a acţionat cu rea credinţă, ci doar a urmărit să informeze opinia publică, şi-a îndeplinit datoria de a răspândi informaţii şi idei asupra unor subiecte de interes general, chiar dacă aceasta implică uneori în mod inerent afectarea reputaţiei persoanei vizate şi nu a avut intenţia de a afecta în mod gratuit reputaţia reclamantului”, au conchis magistraţii.

Acţiunea fostului ministru a fost respinsă ca neîntemeiată. Tudorel Toader mai are însă posibilitatea apelului. 

Punctul de vedere al rectorului UAIC: Precizările fostului ministru Tudorel Toader cu referire la procesul pe care îl are cu Deutsche Welle