BETON LA T4 : Ce asemănare este între terminalul de pasageri de la Iași și podul suspendat de la Brăila

Inspectorii Camerei de Conturi Iași sunt deja la aerogară, în misiunea obișnuită de documentare care de regulă să întâmplă o dată pe an. Pe lângă concluzia lor, o eventuală plângere la parchet sau la instanță nu va mai putea fi semnată cu pseudonim sau depusă în anonimat.

Amintim că reproșul adus autorității contractante, adică șefilor Aeroportului Iași, este înlocuirea structurii metalice a viitorului terminal de pasageri cu o structură din beton prefabricat. Așa cum am relatat, procedura de licitație s-a derulat după „rețeta” din studiul de fezabilitate, respectiv pe ideea construirii pe stâlpi și grinzi metalice. Toate cele trei oferte au fost evaluate după acest criteriu, iar departajarea s-a făcut după componenta financiară. Anunțul de desemnare a câștigătorului licitației nu a fost contestat.

Cum a devenit betonul jar pe foc

Povestea care a prins să „fumege” abia acum începe după semnarea contractului, pe 9 mai. Înainte să demareze proiectarea tehnică și pregătirea documentației pentru obținerea autorizației de construire, cei de la Strabag, firma lider a asocierii câștigătoare, au propus înlocuirea structurii metalice cu una din beton prefabricat. Propunerea a fost acceptată de echipa de proiect de la Aeroportul Iași.

Modificarea, justificată prin criza materiei prime (a profilelor metalice) și scumpirea lor după izbucnirea războiului din Ucraina, lasă valoarea contractului neschimbată. Precizarea aparține directorului general al aerogării într-o conferință de presă. Romeo Vatră a numit „optimizare” această intervenție în realizarea lucrărilor.

Citește și: O afacere beton la Aeroport: modificare sau optimizare? Un conflict care poate degenera

Au apărut în schimb acuzații anonime – asumate până acum doar de președintele PSD Iași, Maricel Popa – care susțin că, deși costul a rămas același, modificarea ar fi „substanțială”, ba chiar că licitația ar fi fost aranjată în favoarea Strabag. Între timp, viitorul terminal are deja două din cele trei niveluri aproape gata la nivel de structură, pentru că termenul de finalizare a viitorului terminal este unul foarte strâns și practic imposibil de depășit, 31 decembrie 2023. Este limita maximă admisă pentru orice proiect bazat pe fonduri europene din exercițiul financiar 2014-2020 care intră în „păsuirea” de 3 ani de la începutul următorului mandat.

CNSC a respins deja o contestație contra optimizării

Optimizarea proiectului aplicată de Aeroportul Iași după consultări la Ministerul Transporturilor, care este finanțatorul proiectului, nu este o premieră. Podul peste Dunăre de la Brăila, un proiect de șapte ori mai scump decât T4 și aproape finalizat, a beneficiat de asemenea de optimizarea lucrărilor. A existat chiar și o contestație depusă de unul dintre concurenții înscriși la licitație împotriva acestei portițe pe care și-a păstrat-o Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, contestație respinsă de CNSC.

FOTO: Podul suspendat de la Brăila

CItește și: IMAGINI ÎN PREMIERĂ: Cum va arăta Aeroportul cu terminal nou de pasageri, turn de control și facilitate cargo

Iată cum au motivat inspectorii Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor respingerea plângerii celor de la Astaldi SpA, care, la fel ca acum la Iași, au întrebat de ce nu s-a aplicat optimizarea pe parcursul licitației: „Pretenția autorității contractante de a nu fi făcute optimizări ale soluției din studiu (studiul de fezabilitate, n.r.) în faza de ofertare este una firească, tocmai pentru a fi depuse oferte comparabile. Un alt aspect important este și acela că, la acest moment (perioada de ofertare, n.r.), ofertanții nu au alte informații în afara celor publicate de autoritatea contractantă, deci orice soluție propusă de aceștia nu poate fi justificată temeinic. Ulterior, în etapa de proiectare, aceștia au la dispoziție timp și resurse pentru optimizarea soluției în acord cu autoritatea contractantă, deoarece lipsa acestui acord ar duce la neconformitatea ofertei.”

În ce condiții poate fi modificat contractul

Mai mult, „antreprenorul poate prezenta soluții de actualizare și/sau optimizare și/sau îmbunătățire a Proiectului Tehnic de Execuție față de Declarația de Proiectare aprobată, cu încadrarea în Valoarea de Contract Acceptată și cu condiția menținerii cel puțin a capacităților/ caracteristicilor tehnice, exigențelor de calitate, și a funcționalităților obiectivului, astfel încât

acestea să poată fi implementate pe parcursul elaborării Proiectului Tehnic de Execuție”, arată decizia CNSC publicată în 2017.

FOTO: Stadiul actual al lucrărilor la terminalul T4

Totodată, antreprenorul poate prezenta aceste soluții „numai cu condiția posibilității justificării lor din perspectiva avantajelor obținute de Beneficiar”, mai precizează documentul citat. În cazul proiectului T4, avantajele menționate de directorul Aeroportului Iași sunt menținerea costului inițial nemodificat și a șantierului în grafic.

Dar care este diferența dintre o modificare substanțială și una nesubstanțială? Un set de reguli emis anul trecut de Agenția Națională pentru Achiziții Publice invocă, pe de o parte, valoarea acestor modificări – cel mult 15 la sută din costul inițial al unui contract de lucrări. Lansat în licitație de la 71,3 milioane de euro și atribuit pentru 66,5 milioane, partea modificată a proiectului terminalului T4 (7 milioane de euro) ar reprezenta astfel cel mult 10,2 la sută – în acord cu prevederile articolului 9 al Instrucțiunii 1/2021 a ANAP.

Beton sau metal? Rezultatul final contează

În același timp, „modificarea nu aduce atingere caracterului general al contractului sau al acordului-cadru în baza căruia se atribuie contractul subsecvent respectiv”, mai arată ANAP.

Am întrebat un specialist în structuri de rezistență, de la Universitatea Tehnică, ce diferență este între o structură din beton și una metalică. Sunt avantaje și dezavantaje, cum ar fi costurile de mentenanță mai mici în cazul structurii din beton, dar și o asamblare mai rapidă a componentelor metalice, ne-a spus el. Însă, indiferent de varianta aleasă, ambele trebuie să satisfacă aceleași condiții de rezistență, stabilitate, durată și siguranță în exploatare etc., a subliniat interlocutorul nostru. În final, dincolo de preț și tehnologia folosită, rezultatul trebuie să fie cel scontat.