Cădere dramatică! În 10 ani au dispărut 17.000 de elevi din școlile ieșene

Numărul de elevi din judeţul Iaşi de la şcolile de masă a scăzut dramatic în ultimii zece ani, şcoala ieşeană având în prezent cu aproape 17.000 de elevi mai puţin, adică echivalentul a 20 de şcoli mari. În medie, în fiecare an, populaţia şcolară din şcolile de masă scade cu echivalentul unei comune de dimensiunile comunelor Cucuteni, Româneşti, Ipatele sau Ciohorani. Comparativ, oraşul Târgu Frumos are aproximativ 14.000 de locuitori. Dacă numărul de elevi din mediul urban nu a scăzut simţitor conform statisticilor, scăderea este accentuată în şcolile din mediul rural. Iar tendinţa de scădere a numărului de elevi continuă dacă analizăm numărul de preşcolari care intră în sistemul de învăţământ. Comparând doar cifrele din anul şcolar trecut cu cele din prezent, începe să scadă însă şi numărul de elevi din urban. Astfel, sunt cu peste 750 de preşcolari mai puţin în mediul urban dacă comparăm cifrele din acest an cu cele de anul trecut. Oarecum paradoxal, populaţia judeţului a crescut din 2012 până în prezent cu 200.000 de persoane. Trebuie să remarcăm că o parte dintre cei care apar în plus în statistici sunt basarabeni care nu trăiesc în Iaşi. Pe de altă parte creşterea de populaţie se va reflecta în numărul de elevi în anii care vin, cei care s-au stabilit în judeţ în ultimii ani fiind în marea lor majoritate tineri.

Şcoala ieşeană are în prezent cu 17.000 de elevi mai puţin comparativ cu situaţia din 2012, adică a pierdut echivalentul a aproape două oraşe mici, iar tendinţa de scădere continuă. Practic, în anul şcolar 2012-2013 erau înregistraţi în învăţământul de masă un număr de 134.444 de elevi şi preşcolari. Conform raportului pe anul şcolar 2021 – 2022, populaţia şcolară din judeţ este de doar 117.639, adică cu 16.805 elevi mai puţin. O situaţie care ridică mari semne de întrebare, mai ales că populaţia judeţului a crescut în ultimii zece ani cu aproximativ 100.000 de persoane.

Cifre pe cicluri de învăţământ

Rapoartele pe ultimii zece ani arată că, de la an la an, intră în sistemul de învăţământ de masă din ce în ce mai puţini elevi, iar scăderi ale numărului de elevi apar la fiecare ciclu de învăţământ. Dacă în anul şcolar 2012-2013 erau înregistraţi 23.196 de preşcolari (9.906 urban şi 13.290 rural), în acest an şcolar sunt doar 19.118 (8.386 urban şi 10.732 rural). Comparativ cu cifrele de anul trecut, începe să se accentueze scăderea în mediul urban, cifrele din rural având tendinţa să se plafoneze. Mai exact, anul acesta sunt înregistraţi cu aproape 600 de elevi mai puţin în ciclul preşcolar din urban comparativ cu anul trecut, pe când scăderea în rural este de doar 200.

În învăţământul primar sunt, comparativ cu anul 2012-2013, cu aproape 5.000 de elevi mai puţin (de la 41.780 la 36.950). Şi de această dată, pe ultimii 10 ani, scăderea cea mai mare a apărut în mediul rural (aproape 6.000 de elevi mai puţin), însă a crescut numărul de elevi din urban, de la 15.739 la 16.576 în acest an şcolar.

Şi în gimnaziu se remarcă o scădere substanţială a numărului de elevi, de la 36.250 la 32.678, adică cu 3.572 de elevi mai puţin. În ceea ce priveşte comparaţia urban-rural, şi de această dată a crescut numărul de elevi din urban, dar a scăzut masiv numărul din rural. Astfel, satele au pierdut aproape 5.000 de elevi, însă a crescut numărul de elevi de gimnaziu din urban cu 1.400.

Şi învăţământul liceal a pierdut câteva mii de elevi, cu menţiunea că a crescut substanţial numărul elevilor din învăţământul profesional. Astfel, în 2012-2013 erau înregistraţi în liceele de stat din judeţ 29.105 de elevi, iar anul acesta erau raportaţi doar 21.188 de elevi, adică cu aproape 8.000 mai puţin. Apar scăderi atât în mediul rural (de la 3.827 la 943), dar şi în urban (de la 25.278 la 20.245).

Se observă însă o creştere a numărului de elevi din învăţământul profesional, care explică oarecum scăderea numărului de elevi din învăţământul liceal. Mai exact, în 2012-2013 erau doar 968 de elevi în învăţământul profesional (cu o distribuţie aproape egală între rural şi urban), în acest an fiind înregistraţi în învăţământul profesional un număr de 5.671 de elevi, adică cu 4.700 de elevi mai mult. La învăţământul postliceal bugetat s-a înjumătăţit numărul de elevi comparativ cu 2012-2013, de la 1612 la 807 elevi în prezent. La învăţământul postliceal cu taxă cifrele sunt asemănătoare, de la 1.302 în 2012-2013 la 1.227.

Scăderi al numărului de elevi se înregistrează şi la învăţământul seral, de la 3.602 de elevi în urmă cu zece ani la 2.472 în acest an şcolar.

Şcolile din mediul rural, cele mai afectate

Şcolile din mediul urban, potrivit statisticilor, nu par a fi ameninţate foarte mult de scăderea numărului de elevi, oraşele din judeţ piezând în ultimii zece ani doar  1.821 de elevi (echivalentul a două şcoli mari). Scăderea masivă apare însă în mediul rural, şcolile de la satele din judeţ având în prezent cu aproape 15.000 de elevi mai puţin. Ca să ne facem o imagine a scăderii numărului de elevi, comune precum Andrieşeni (formată din şapte sate), Bivolari (formată din 5 sate) sau Vlădeni (formată din şase sate) au doar câte 4.000 de locuitori fiecare, fiind şi comune în judeţ care nu depăşesc 1.400 sau 1.500 de locuitori.

Scăderea populaţiei şcolare nu se reflectă foarte mult în scăderea de posturi didactice

Chiar dacă au dispărut în ultimii zece ani aproape 17.000 de elevi, numărul de posturi didactice nu a scăzut decât cu aproape 100. Mai mult, în rândul personalului didactic auxiliar se înregistrează chiar o creştere, de la 967 de posturi la 1.019 (cu 52 mai multe posturi), o situaţie similară fiind în cazul personalului nedidactic, unde a crescut numărul de posturi de la 2.253 la 2.267. Per total, numărul de posturi în învăţământ a scăzut în ultimii 10 ani cu 33, pierzând aproape 100 de profesori, dar câştigând personal în administraţie sau în îngrijirea spaţiilor şcolare.

O posibilă explicaţie pentru această diferenţă între scăderea masivă a numărului de elevi, dar o scădere relativ mică în rândul posturilor didactice este aceea că numărul de clase nu s-a modificat cu foarte mult. Mai exact, conform statisticilor, în 2012 existau 5.796 de clase în învăţământul de masă, anul acesta fiind raportate 5.270. Cu alte cuvinte, este nevoie de un profesor pentru o anumită materie indiferent dacă la o clasă sunt 30 de elevi sau doar 25. O posibilă explicaţie pentru creşterea personalului de îngrijire este aceea că multe şcoli au angajat persoane care să se ocupe de centralele de încălzire nou construite, au fost angajaţi şoferi pentru microbuze şcolare, dar a fost reglementată şi suprafaţa de care poate avea grijă o persoană care trebuie să asigure curăţenia spaţiilor şcolare.