Dacă ninge tare şi vântul suflă peste 36km/h, utilajele de deszăpezire se retrag. Explicaţii ale drumarilor despre ce s-a întâmplat în aceste zile

În mod normal, Comandamentul de iarnă care trebuie să fie constituit deja la 1 noiembrie trebuie să aibă încă din această zi toate informaţiile privind cantitatea şi distribuţia materialelor antiderapante în teritoriu, despre carburanţii şi lubrifianţii necesari utilajelor, precum şi numărul, pregătirea şi dispunerea maşinilor în teritoriu, ne-a spus directorul Regionalei de drumuri naţionale. Acest lucru este valabil mai ales pentru municipiul Iaşi, unde trebuie să existe şi o clasificare cu străzile cu obiective sociale cu acces deschis în permanenţă. Ovidiu Laicu nu şi-a ascuns nemulţumirea privind situaţia din oraş, afirmând că trebuie făcut un bilanţ după acest prim episod de iarnă, pentru că mai sunt două, poate chiar trei luni în care mai poate să ningă abundent.

Cititi si: Autoritățile ieșene, CORIGENTE la deszăpezire. Așa arată drumurile din Iași și județ, de parcă nu ar exista utilaje

Spre deosebire de drumurile naţionale, în oraş sunt construcţii care joacă rolul parazăpezilor. „Iar un bloc nu se fură, cum îmi fură mie parazăpezile”, a adăugat directorul DRDP, făcând aluzie la furturile semnalate în primele zile ale anului în câteva zone in judeţ. Totuşi, şi în localităţi, şi în afara lor, sunt nişte termene în care utilajele trebuie să intre la lucru după ce se opreşte viscolul. Ele sunt precizate în Normativul privind prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice. În funcţie de nivelul de intervenţie, acestea sunt cuprinse între 8 ore – pentru deszăpezirea drumului pe cel puţin o bandă pe sens, şi 72 de ore – pentru toată platforma drumului. Excepţie fac cazurile de polei, când răspândirea substanţelor chimice eventual în amestec cu materiale antiderapante trebuie să se facă în cel mult trei ore de la semnalarea fenomenului.

Când „suflă” viscolul utilajele de deszăpezire de pe străzi

Pe drumurile judeţene s-a acţionat şi se acţionează în continuare, ne-a spus directorul Ovidiu Ciucan – referindu-se şi la cele două intervenţii punctuale de vineri dimineaţă de la Bogonos (DJ 248B) şi Vlădeni (DJ 282C), unde circulaţia a fost oprită timp de 15 minute ca să permită utilajelor să cureţe zăpada adusă de vânt peste noapte.

Cititi si: „Nu am mai văzut aşa ceva în viaţa mea”. Calvarul de luni din trafic, descris de ambulanţierii de serviciu

De altfel, normativul de administrare a drumurilor publice menţionează că, atunci când ninge, utilajele pot fi retrase în bază dacă ninge abundent şi vântul suflă cu mai mult de 36 km/oră. Directorul Direcţiei de drumuri judeţene ne-a mai spus că montarea parazăpezilor a fost transferată în sarcina primarilor, care cunosc mai bine segmentele predispuse la întroienire.

Sarea nu mai are efect sub -7 grade

Chiar dacă viscol a fost şi în oraş luni, directorul Citadin SA ne-a spus că au fost la stradă câteva utilaje pe anumite străzi, mai ales pe cele înclinate, unde riscul de derapare a fost mare. Marius Ionescu a menţionat traficul infernal de luni, care a paralizat orice activitate de deszăpezire. Prezenţa atâtor maşini pe străzi era însă justificată de reînceperea anului şcolar. Însă valorile mari de trafic, chiar dacă au inclus şi autovehicule neechipate de iarnă, s-au suprapus peste ninsoarea abundentă şi peste o răcire bruscă a vremii, care au făcut ineficiente materialele antiderapante.

Normativul menţionat de omologii directorului de la Citadin precizează că sub -7 grade trebuie acţionat cu substanţe chimice, pentru că materialele clasice precum sarea (clorura de calciu) nu mai sunt eficiente. De duminică seară până a doua zi dimineaţa au fost împrăştiate pe străzile municipiului 500 de tone de sare, al cărei efect a dispărut pe parcursul zilei de luni, a explicat directorul Ionescu. El a recunoscut că deszăpezirea este îngreunată de maşinile parcate la bordură, dar şi de lipsa din parcul propriu a utilajelor cu gabarit redus care să se poată strecura pe străzile din interiorul cartierelor, multe dintre acestea cu maşini parcate de o parte şi de alta. Pe unele astfel de străzi nu încape nici buldoexcavatorul, cel mai mic dintre utilajele folosit la deszăpezire.

Ce se mai deszăpezeşte: pista Aeroportului Iaşi

Potrivit informaţiilor noastre, pe reţeaua de drumuri naţionale din judeţ (400 km) pot să intervină aproximativ 50 de utilaje, cei peste 1050 km de drumuri judeţene sunt acoperiţi de circa 40 de utilaje şi cam tot atâtea sunt în municipiu.

Cititi si: Recorduri istorice: cod roşu în aprilie, doi metri de zăpadă. Primăria, sub tirul cetăţenilor! 

Însă nu doar drumurile trebuie să fie deszăpezite. Pista Aeroportului Internaţional Iaşi trebuie să fie şi ea menţinută poate şi mai curată decât străzile. Directorul general Romeo Vatră ne-a spus că sunt câteva maşini care au misiunea să îndepărteze zăpada de pe pistă, dar că mai trebuie achiziţionate câteva. Explicaţia este simplă: pe măsură ce numărul zborurilor a crescut, intervalul de timp între două mişcări consecutive de aeronave (decolări/aterizări) s-a tot micşorat şi, implicit, s-a redus timpul de intervenţie. Atunci când ninge, maşinile de deszăpezire intră pe pistă înainte de fiecare decolare.

Pe lângă aceste autospeciale, este vizată şi achiziţionarea unei maşini mai complexe, care să poată arunca zăpada la câteva zeci de metri. Acum, zăpada degajată străjuieşte pista de o parte şi de alta – şi a existat deja un caz în care un pilot a decis că avionul său nu încape, aterizând în cele din urmă la Suceava.