Deși a recunoscut acuzațiile, o femeie care administra o firmă fantomă a fost achitată. “Nu înțelege subtilitățile juridice ale rolului ei”

Judecătorii au apreciat că firma pe care o conducea ieșeanca era prea fantomă pentru a putea produce vreun prejudiciu. În plus, cu cele doar patru clase absolvite, femeia probabil nici nu înțelesese ce presupune acceptul ca „judecata cauzei să se desfăşoare pe baza recunoaşterii învinuirii”.

Arada Stănescu fusese trimisă în judecată în iunie 2020 pentru evaziune fiscală în formă continuată. Era acuzată că efectuase prin intermediul firmei pe care o administra, Apromed Com SRL 14 achiziții fictive în valoare de 35,7 milioane lei, rezultând un prejudiciu adus bugetului de stat de 2,15 milioane lei. Femeia din Lunca Cetățuii nu se afla la prima întâlnire cu legea, ea mai fiind condamnată de 5 ori pentru peste 700 de acte materiale de complicitate la evaziune fiscală. Magistrații Tribunalului nu au avut niciun dubiu la pronunțarea sentinței, mai ales că femeia își recunoscuse vina, așa cum fusese stabilită de procurori. Au condamnat-o la încă doi ani de închisoare, pedeapsă care a fost contopită cu cele anterioare. A rezultat o pedeapsă totală de 6 ani, o lună și 10 zile de detenție.

Sentința Tribunalului a fost contestată în fața Curții de Apel. Pe de o parte, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunal au arătat că prejudiciul reținut în sarcina Aradei Stănescu depășea 100.000 de euro. Prin urmare, ar fi trebuit să fie condamnată la minim 4 ani și 8 luni de închisoare, chiar și în condițiile recunoașterii învinuirii. Pedeapsa de doi ani de detenție stabilită de Tribunal era mult mai mică. De cealaltă parte, avocatul femeii a afirmat că judecătorii se pronunțaseră fără ca Fiscul să fi emis în prealabil o decizie de impunere în baza căreia să se poată stabili prejudiciul. O astfel de decizie de impunere ar fi putut fi contestată înaintea procesului penal, cu posibilitatea reducerii prejudiciului.

În analiza celor două apeluri, magistrații instanței superioare au plecat de la mecanismul evaziunii fiscale identificat de procurori. Prejudiciul de 2,15 milioane lei stabilit prin rechizitoriu fusese produs prin micșorarea artificială a masei impozabile în urma achizițiilor fictive făcute de firma administrate de Arada Stănescu. „Or, o astfel de versiune sugerează ca premisă faptul că societatea ar fi desfășurat cu adevărat o activitate economică reală, a efectuat livrări reale în urma cărora a realizat venituri efective care însă au fost «absorbite» în mod artificial de aceste achiziții fictive, fapt ce a permis diminuarea artificială a profitului real și diminuarea consecutivă a impozitului pe profit”, au subliniat judecătorii.

Pe de altă parte, firma nu avea angajați, nici un spațiu dedicat vreunei activități economice, ori mijloace fixe, ci fusese doar parte a unui lanț evazionist format din societăți la fel de fantomă. Practic, firma condusă de Arada Stănescu era doar o furnizoare de facturi fictive altor societăți, pentru ca acestea să-și poată reduce masa impozabilă, femeia câștigând doar un comision. Din rechizitoriul nu rezulta că Apromed Com ar fi realizat vreo masă impozabilă reală de venituri suficientă pentru a deduce din ea prejudiciul de care era acuzată. „În lipsa unei activități economice reale, societatea nu are nici obligații fiscale legate de plata impozitului de profit (neexistând un profit) și nici nu se poate pune problema deducerii TVA-ului atât timp cât nu există un TVA de plată”, au arătat magistrații. În lipsa unui prejudiciu, nu se putea vorbi de evaziune. Activitatea Aradei Stănescu se desfășurase în afara legii, dar sub forma complicității la evaziunea făcută de alții. Or, pentru complicitate fusese deja condamnată.

Departe de a ajunge la concluzia procurorilor, că pedeapsa aplicată femeii trebuie agravată, magistrații Curții de Apel au decis că ea trebuie achitată. „Soluția de achitare nu este incompatibilă cu declarația și procedura de recunoaștere parcurse în prima instanță de inculpată. Deși inculpata a arătat în rechizitoriu că recunoaște acuzația așa cum este descrisă în rechizitoriu, instanța apreciază că nivelul de școlarizare al inculpatei (4 clase primare) constituie un indiciu că aceasta nu înțelege subtilitățile juridice ale rolului ei în schema infracțională și relevanța lor asupra soluției din prezenta cauză, ci recunoaște și își asumă într-un mod general implicarea într-o schemă evazionistă”, au conchis judecătorii.