Dezbatere interesantă la UMF Iaşi: “a studia în România să fie o alternativă”

Evenimentul a fost structurat în două părţi: în primul segment, au luat cuvântul prof.univ.dr. Viorel Scripcariu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi, prof. univ. dr. ing. Gigel Paraschiv, secretar de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale, prof. dr. Camelia Gavrilă, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor, prof. univ. dr. Sorin Cîmpeanu, preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor, prof.univ.dr. Radu Bălănescu, preşedintele Asociaţiei Marea Lojă Naţională din România, prof. univ. dr. Ioana Grigoraş, preşedintele Senatului UMF Iaşi, prof. univ. dr. Mihai Dimian, rectorul interimar al Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, Teodor Pantelimonescu – student UMF Iaşi, Mirabela Miron, reprezentant regional UGIR şi Paul Butnariu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi. În cea de-a doua jumătate, conferinţa a devenit interactivă, studenţi şi alţi participanţi din sală iniţiind un dialog deschis cu organizatorii.

„Este de datoria noastră să facem în aşa fel încât opţiunea de a studia în România să fie o alternativă viabilă” În deschiderea conferinţei, prof. univ. dr. Viorel Scripcariu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi a prezentat câteva cifre statistice care „descriu o situaţie dramatică”: „2.578.540 – acesta este numărul românilor plecaţi din ţară pentru mai mult de 1 an, la nivelul anului 2017. Raportat la o populaţie totală de 22 de milioane de locuitori, cei peste 2.5 milioane de români plecaţi (adică 11.6%) sunt, evident, o uriaşă problemă. Lucrurile devin dramatice când trecem de la analiza cantitativă la cea calitativă: la grupele de vârstă 25 – 39 ani procentul celor plecaţi este dublu faţă de restul categoriilor de vârstă! Iar 25 – 39 de ani este un interval de vârstă caracterizat prin maximă activitate, atât din punct de vedere profesional, cât şi al fertilităţii”. Iar soluţia nu este de a restricţiona plecările, a subliniat rectorul UMF Iaşi, „deoarece ca ţară membră a Uniunii Europene nu putem pune în discuţie dreptul unui cetăţean român, indiferent de vârstă şi pregătirea profesională, de a alege să plece şi să profeseze în afara României”. „Ce putem şi ce trebuie să discutăm este ce poate face România pentru a deveni mai atractivă pentru tinerii ei. Evenimente precum cel la care participăm astăzi sunt mijloace exploratorii care ne pot ajuta să găsim acest din urmă tip de soluţii. Iar miza e uriaşă: e vorba de viitorul nostru ca societate, nimic mai mult, nimic mai puţin”, a punctat prof. univ. dr. Viorel Scripcariu.

Aceeaşi idee a susţinut-o şi prof. univ. dr. Sorin Cîmpeanu, preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor. „Rolul unor astfel de întâlniri este în primul rând acela de a ne pune în legătură, de a vă spune ceea ce credem noi că am putea face, dar şi de a vedea care sunt aspiraţiile voastre pe planul dezvoltării personale şi pe planul dezvoltării unei cariere profesionale. Punctul meu de vedere este extrem de clar: dreptul la liberă circulaţie este un drept câştigat. Până când nu veţi fi convinşi fiecare dintre voi şi dintre colegii voştri mai tineri că a studia în România este o alternativă viabilă ce corespunde aşteptărilor voastre la nivel personal şi la nivel profesional, nu o să luaţi decizia de a studia în România. Este de datoria noastră să facem în aşa fel încât opţiunea de a studia în România să fie o alternativă viabilă”.

Prof. univ. dr. ing. Gigel Paraschiv, secretar de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale Paraschiv, a adus în discuţie una dintre problemele majore ale tinerilor: „Studenţii spun că nu sunt ascultaţi. Studenţii nu au cu cine să se sfătuiască, cu toate că avem în fiecare universitate tutori, consilieri, finanţăm centrele de consiliere şi de orientare în carieră. Cred că ar trebui ca aceste centre să aibă activitate mult mai laborioasă în învăţământul preuniversitar, dar nici în învăţământul superior nu este târziu ca ai noştru tineri, în special cei din anul I, să aibă cu cine să discute, să se sfătuiască. Şi dacă au constatat rapid că nu au ales drumul cel mai bun, să se poată reorienta, astfel ca tinerii noştri să se regăsească în domeniul ales”.

„Educaţia nu este doar pentru viaţă, educaţia este însăşi viaţa”

„Trebuie să pornim de la ideea că educaţia nu este doar pentru viaţă, educaţia este însăşi viaţa. Asta este ceea ce spun toţi pedagogii şi dacă vă imaginaţi vreodată că studiul se va opri, vă înşelaţi. Învăţăm continuu, învăţăm şi noi profesorii, învaţă şi IT-iştii, învaţă şi medicii. Cred că trebuie să fie o dorinţă interioară – aceea de a studia şi de a încerca să îmbogăţim ceea ce, la un moment dat, am ştiut într-o formă sau alta”, a transmis tinerilor prof. dr. Camelia Gavrilă, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor. În plus, şcoala ar trebui să ofere „nu doar cunoştinţe academice, zona aceea de dimensiune cognitivă a educaţiei, ci şi celelalte competenţe, care înseamnă a învăţa ca să înveţi mai departe, competenţe antreprenoriale, cunoaştere, comunicare, competenţe civice şi sociale”.

Pe de altă parte, şi tinerii care pleacă în străinătate şi care sunt „ambasadori ai calităţii şcolii româneşti” au o datorie morală faţă de ţara în care s-au format: „Pentru că indiferent de drumurile dvs. în viaţă, matricea spirituală, identitară în care ne-am format este foarte importantă şi într-o formă sau alta trebuie să dăruim ceva şi comunităţii, şi societăţii româneşti. Studiaţi, plecaţi, aprofundaţi şi găsiţi o formă de a vă întoarce, fie pentru a lucra aici, fie pentru a investi aici”, a accentuat preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret din Camera Deputaţilor.

Prof.univ.dr. Radu Bălănescu, preşedintele Asociaţiei Marea Lojă Naţională din România, a explicat cum s-a născut ideea acestui proiect: „L-am considerat a fi extrem de necesar într-un moment în care problema educaţiei – sau mai corect spus a deficienţelor din sistemul educaţional s-a pus foarte acut în multe zone. Dar aceste lcururi nu le putem face singuri, şi ceea ce este extrem de îmbucurător este faptul că foarte mulţi colegi de-ai voştri (din Bucureşti, Constanţa, Timişoara – unde am fost până acum), au scris pe mediile de socializare: «Dragi colegi, este pentru prima dată când în jurul unui proiect se reunesc cele mai importante instituţii ale statului român: preşedenţie, parlament, guvern şi societatea civilă reprezentată de Consiliul Rectorilor, de AMLNR, la care au aplicat 21 dintre cele mai mari universităţi de stat din România». Prin acest proiect dorim să vă facem să înţelegeţi şi să aveţi mult mai multă încredere că suntem extrem de preocupaţi de viitorul dvs., de ceea ce învăţaţi în universităţi şi de ceea ce aţi putea să faceţi după absolvire, de modul în care aţi putea să vă dezvoltaţi cariera profesională. România are nevoie de voi şi voi aveţi nevoie de România”.

„Una dintre misiunile educaţiei trebuie să dezvolte latura reflexivă, care dă scop şi conţinut oricărei deveniri profesionale” 

Prof. univ. dr. Ioana Grigoraş, preşedintele Senatului UMF Iaşi, a vorbit despre misiunile magistrului în actul de educaţie: „Orice devenire umană, orice adecvare la realitate înseamnă a învăţa tot timpul ceva nou. Misiunea educaţională înseamnă şi să-i înflăcărăm, să fie motivaţi pentru autodevenire, dar nu numai. La urma urmei, împlinirea potenţialului fiecăruia se face într-un context social, nu este o împlinire egoistă a propriilor obiective în viaţă, ci, până la urmă, marea împlinire este ca tu să fii împlinit în contextul pe care-l serveşti. Trăim într-o lume în care este un zgomot continuu şi extrem de bruiant. Necesităţile imediate ale vieţii de zi cu zi probabil că reprimă cam mult latura reflexivă din noi. Şi probabil că una dintre misiunile educaţiei trebuie să dezvolte şi această latură reflexivă, care dă scop şi conţinut oricărei deveniri profesionale. Bagajul tehnic de cunoştinţe pe care îl transmite orice universitate sau formă de şcolarizare trebuie să aibă această deschidere conceptuală către nou, către schimbare, către propria devenire”.

O poziţie interesantă a avut şi prof. univ. dr. Mihai Dimian, rectorul interimar al Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, care a vorbit despre importanţa adaptării învăţământului românesc la noua revoluţie tehnologică. „Ne aflăm în preajma unei revoluţii tehnologice. Am trecut deja prin trei revoluţii tehnologice şi ultima, revoluţia IT, ne-a prins în genunchi. Dar ne-am ridicat şi suntem competitivi pe plan internaţional. Acum această revoluţie ne prinde în picioare. Depinde de noi să facem ceea ce trebuie, să adaptăm învăţământul românesc la această nouă revoluţie tehnologică, în care resursele computaţionale se combină cu cele fizice şi împreună rezolvă probleme, în care nu doar oamenii sunt conectaţi într-o reţea, ci şi lucrurile. Asta implică anumite modificări: chiar dacă eşti în medicină sau în domeniul umanist, este bine să cunoşti puţină programare”. De asemenea, rectorul interimar al Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava a mai semnalat o problemă, faptul că şcoala românească nu încurajează creativitatea. „Vorbim de o societate în care, pe plan global, creativitatea va conta mult mai mult decît gândirea critică. La nivel preuniversitar trebuie să pregătim mult mai mult creativitatea copiilor, pentru ca, în momentul absolvirii, să fie pregătiţi pentru această nouă lume. Studiile făcute la nivel internaţional arată că modul în care dezvoltăm acum gândirea critică inhibă gândirea creativă”.

Evenimentul găzduit de UMF Iaşi, organizat de Ministerul Educaţiei, Consiliul Naţional al Rectorilor şi AMLNR, continuă ciclul de conferinţe susţinute deja în alte centre universitare din România (Bucureşti, Timişoara şi Constanţa) şi îşi propune să reprezinte un motor de declanşare a unor mecanisme incitative şi călăuzitoare, care să confere absolvenţilor de studii universitare din România o mai bună pertinenţă a educaţiei pentru viaţă. Scopul principal este de a investiga şi identifica soluţii pentru funcţionarea conceptului de compatibilizare a pregătirii absolventului de şcoală românească la cerinţele pieţei muncii şi ale societăţii în schimbare.