Epopeea unui proces pentru panoul pus pe blocul „1001 articole” din Podu Roş. Ce se întâmplă când un locatar se opune

Montarea acestuia a fost contestată dintru bun început de o parte a locatarilor, de la ultimul etaj al blocului. În timp, a rămas doar o contestatoare. Magistrații Judecătoriei i-au dat dreptate, considerând panoul ca amplasat ilegal. Cei ai Tribunalului, dimpotrivă, au apreciat că a comis un abuz de drept împotrivindu-se. Curtea ieșean de Apel este ultima instanță, cea de la care se așteaptă verdictul.

Prima sentinţă, favorabilă reclamantei

În ianuarie 2013, SC Wink SRL a încheiat cu asociațiile de proprietari de pe trei scări ale blocului un contract de locațiune vizând o parte a acoperișului. În cazul scării C, obiectul contractului a fost o suprafață de 60 mp din acoperiș. Închirierea spațiului a fost aprobată cu majoritate de voturi de adunarea generală a proprietarilor, tabelul cu semnături reprezentându-i pe 90% dintre aceștia. Nu însă și pe cei de la ultimul nivel. Trei dintre aceștia, printre care și Emilia B., au contestat în instanță autorizația de construire, invocând disconfortul provocat de lucrări și faptul că noua construcție afecta structura de rezistență a blocului. Au câștigat, în 2016 Curtea de Apel dispunând anularea autorizației, motivat de lipsa acordului locatarilor de la ultimul etaj. Panoul publicitar era însă deja instalat și nu a mai fost îndepărtat.

Wink SRL a reluat procedurile de autorizare, pentru intrarea în legalitate. A obținut un nou certificat de urbanism, în 2017. În cadrul acestuia i s-a solicitat să obțină însă acordul tuturor proprietarilor de la ultimul nivel. Emilia B. a refuzat în continuare să semneze. Cazul a ajuns în instanță, firma solicitând emiterea unei hotărâri judecătorești care să suplinească acordul necesar. Alături de firma publicitară, au intervenit în proces, în nume propriu, și patronul Wink, Doru Eugen Chirica și asociația de proprietari.

În acțiunea depusă la Judecătorie, reprezentanții Wink au arătat că au efectuat lucrări de reparație a hidroizolației blocului, a efectuat expertize care demonstrau că structura de rezistență nu fusese afectată de structura metalică ce susținea panoul și că nu se producea niciun fel de disconfort fonic, auditiv sau vizual. Refuzul Emiliei B. de a semna nu era justificat, ci reprezenta un abuz de drept. De cealaltă parte, femeia a afirmat că societatea reparase hidroizolația pe care tot ea o distrusese prin lucrările de construcție. De altfel, și reparațiile fuseseră făcute prost, existând în continuare infiltrații. Vântul provoca un zgomot puternic la impactul cu panoul. Partea exterioară a planșeului era afectată, împiedicând-o să-și monteze termosistem. Construcția „provizorie” era periculoasă și trebuia demolată. Întâmpinarea depusă de femeie a fost urmată de replica Wink SRL. Nu exista niciun temei legal pentru demolarea panoului. În plus, apartamentul Emiliei B. nici măcar nu se învecina cu cadrul acestuia, poziție susținută și de reprezentanții asociației. Aceștia din urmă au adăugat că nu existau infiltrații de ape pluviale, iar construcția nu provoca niciun disconfort. La rându-i, Doru Chirica a depus la dosar rapoartele de expertiză tehnică, contractele pentru lucrările de consolidare și hidroizolare și de montare a structurii metalice.

A doua sentinţă favorabilă reclamantei

Magistrații Judecătoriei au luat act de conținutul expertizelor tehnice, favorabil SC Wink SRL. Totuși ei au apreciat că nu se poate trece peste voința Emiliei B. „Proprietara apartamentului nu poate fi obligată să suporte modificarea mediului ambiental și destinaţia locuinţei sale, pentru a facilita reclamantului desfăşurarea unei activităţi comerciale în profitul său şi în detrimentul locatarilor. Dreptul de proprietate este un drept exclusiv şi absolut, proprietarul unui bun fiind îndreptăţit să exercite singur toate prerogativele conferite de acest drept. Acesta poate utiliza bunul său aşa cum doreşte, fără ca vreo altă persoană să poată interveni într-un mod oarecare”, au spus judecătorii. Concluzia lor a fost clară: „refuzul pârâtei de a-și da acordul pentru edificarea acestei lucrări nu este abuziv și nici nejustificat”. În plus, mai apărea o problemă pentru Wink SRL. Al doilea certificat de urbanism expirase în 2018, iar firma nu demonstrase că l-ar fi prelungit. Ca urmare, magistrații Judecătoriei au aprobat cererea Emiliei B. de demolare a panoului publicitar.

Sentința a fost contestată de Wink SRL și Doru Chirica, care au solicitat luarea în considerare a reglementărilor specifice funcționării asociațiilor de proprietari, inclusiv cele referitoare la „ancorarea de reclame” și au invocat concluziile diverselor expertize. Panoul nu afecta structura de rezistență a blocului, nu prezenta risc din punctul de vedere al siguranței la incendii, măsurătorile făcute în condiții de vânt puternic demonstrau că panoul nu era o sursă de zgomot ci chiar avea „un efect de ecranare în sus a undelor de zgomot produse de traficul din intersecția Podu Roș”, iar prin hidroizolația nu treceau infiltrații de apă. Emilia B. refuzase accesul expertului în locuință pentru verificarea acestui ultim aspect, invocând faptul că în acel moment nu avea infiltrații. Ceilalți locatari implicați în primul proces renunțaseră să se mai opună, dând declarații că nu mai există niciun inconvenient. Emilia B. fusese invitată să consulte documentația tehnică a lucrării, odată cu ceilalți proprietari care își dăduseră acordul, dar refuzase. Certificatul de urbanism nu impunea de fapt niciun termen pentru intrarea în legalitate, deci nu putea să fie expirat.

În fața Tribunalului, Emilia B. și-a reafirmat poziția. Noul certificat de urbanism era valabil un an, termenul fiind depășit. Apoi, dacă Wink SRL putea să închirieze spațiul de pe terasă doar cu acordul majorității porprietarilor, nu același lucru se întâmpla când era voba de construcție. În acest caz era nevoie de un nou acord, inclusiv al proprietarilor învecinați. Or, firma realizase lucrarea înainte să fi cerut acest acord, ceea ce făcea construcția ilegală dintru bun început. Suma de 200 de euro pe care Wink o plătea drept chirie lunară pentru spațiul de pe terasă era de altfel infimă. Femeia a contestat și rezultatele expertizelor tehnice. Totodată, a subliniat faptul că deși construcția fusese realizată ilegal și exista o sentință care impunea demolarea ei, acest lucru nu se întâmplase.

A treia sentinţă, favorabilă firmei şi asociaţiei de proprietari

Concluzia Tribunalului după analizarea dosarului a fost diametral opusă celei a Judecătoriei. „Contrar aprecierii primei instanțe, Tribunalul consideră că refuzul pârâtei este unul nejustificat, îmbrăcând forma abuzului de drept”, au apreciat magistrații. Ei au invocat prevederile Codului Civil, care impune ca exercitarea unui drept nu putea fi făcută pentru a vătăma sau păgubi pe altul. Judecătorii Tribunalului au arătat că, atâta vreme cât experții consultați de Wink SRL apreciaseră că lucrarea nu prezintă nicio problemă, era de datoria Emiliei B. să demonstreze că apăreau invonveniente. Ceilalți proprietari de la ultimul etaj, nu constataseră nicio problemă. Judecătorii au remarcat și faptul că femeia nu participase la ședința prin care se aprobase închirierea terasei deși scopul ei era cunoscut și nici nu contestase hotărârea acesteia. „Din întreg probatoriul administrat rezultă faptul că pârâtei B.E. nu îi sunt încălcate drepturi prin intermediul lucrării ce urmează a fi edificată pe terasa blocului. Simpla opoziție în absența unei motiv care să califice ca fiind justifcat acest refuz echivalează cu exercitarea abuzivă a dreptului, cu consecința producerii unui prejudiciu cert și injust reclamantei, care este pusă în imposibilitate de a intra în legalitate cu modificările realizate şi exploatarea bunului lor în condiţii legale, dar și condominiului reprezentat de Asociația de Proprietari PT5 C Socola 2, care nu poate să utilizeze un spațiu aflat în coproprietate forțată și perpetuă conform voinței a două treimi din membrii acestui condominiu”, au conchis magistrații Tribunalului.

"Soluția obținută reconfirmă faptul că dreptul de proprietate garantat de lege trebuie să fie exercitat într-un mod rezonabil și cu bună-credință de către titularul său, iar nu cu intenția de a vătăma. În activitatea specifică profesiei, am uzat de toate probele și mijloacele legale avute la dispoziție, pentru a  dovedi că siguranța construcției nu este afectată și nu produce un disconfort locuitorilor. Rezultatul litigiului reprezintă o victorie importantă a clientului nostru și ne bucurăm că am contribuit la obținerea ei!", a precizat avocatul Marius Brănici, care a reprezentat în instanță firma WINK.

Hotărârea Tribunalului urmează să suplinească acordul Emiliei B. în măsura în care sentința va fi confirmată de Curtea de Apel, care va analiza recursul declarat de aceasta. Ultima instanță va decide dacă refuzul femeii de a-și da acordul reprezintă sau nu un abuz de drept.

SURSA FOTO: 7est.ro