Caz Covid, aparent banal: bărbat, nevaccinat, 65 de ani, din judeţul Iaşi, fără boli asociate cunoscute şi declarate, internat la Spitalul Modular Leţcani în noiembrie, anul trecut, pe sectorul COVID. După două săptămâni de ATI, bărbatul este diagnosticat cu ischemie arterială pe membru inferior şi este transferat la Spitalul Clinic de Urgenţă „Sfântul Spiridon”. Cu plămânii afectaţi 90% , imobilizat la pat preţ de 14 zile, între timp cu un picior amputat în urma ischemiei dobândite, pacientul a murit. Un caz izolat, atipic? Absolut nu...

Cea mai severă complicaţie: boala tromboembolică

Nu a fost singurul caz de acest fel, iar medicii spun că astfel de pacienţi au fost mai ales în valurile 3 şi 4, ultimul din acestea două fiind dominat de infecţia cu tulpina Delta, cea mai gravă. “Acum, la noile cazuri de infecţie cu Omicron, nu am constat acest lucru, dar pe parcursul anului trecut, în ultimele două valuri, 3 şi 4, una dintre complicaţiile cele mai severe a fost boala tromboembolică. Evident, tromboembolismul pulmonar este manifestarea cea mai gravă, şi, pe de altă parte, trombozele venoase care duc la ischemii ale membrelor inferioare şi superioare, dar chiar şi ischemii în zona abdominală. Asta pentru că, în inflamaţia COVID 19, se produc modificări ale coagulării sângelui. Este o situaţie care generează frecvent un status procoagulant şi în boala avenoasă cronică, în tromboembolismul pulmonar, în ischemia acută arterială. Se formează trombi, care se localizează în anumite segmente ale corpului. Aceşti trombi sunt extrem de periculoşi, mai ales în anumite contexte preexistente”, a explicat prof.dr. Diana Cimpoeşu, coordonatorul UPU/SMURD şi purtător de cuvânt al Spitalului Clinic de Urgenţă “Sfântul Spiridon”.

Fumatul, factor agravant

Medicii spun că tratamentul aplicat a urmărit în principal evitarea sau stoparea apariţiei trombozelor, cele cauzatoate de ischemii. “Nu tot timpul am reuşit... Şi asta pentru că pacienţii prezentau multiple comorbidităţi, multe dintre ele cardiovasculare, sau diabet, care, după mine, este principalul factor de risc în această pandemie. Mai existau şi alţi factori care predispuneau la apariţia trombozelor, şi anume fumatul, aşa zisa boală a picioarelor reci, deci probleme de vascularitate, cu predispoziţie genetică. Cred că am avut aproximativ 20 de cazuri cu ischemii finalizate cu amputaţii la nivel de spital”, a spus dr. Florin Roşu , managerul Spitalului de Boli Infecţioase „Sfânta Parascheva”.

Majoritatea celor care au suferit ischemii au fost pacienţi de ATI COVID unde, spun medicii, dat fiind cunoscute aceste consecinţe ale bolii, sunt urmaţi anumiţi paşi în tratament. Mai întâi, bolnavul este spălat cu săpun lichid, apoi se unge cu alcool şi cu o cremă protectoare. În momentul schimbării lenjeriei, se verifică prima dată dacă există sau nu tromboze sau escarii, apoi legăturile (bolnavii din ATI sunt legaţi), badijonajul bucal şi aşa mai departe. Toate se întâmplă între 7-9 dimineaţa. La ora 9, ora de gardă , medicii mai verifică încă o dată starea pacientului. “La Spitalul de Boli Infecţioase am avut aproximativ 20 de cazuri de amputaţie COVID 19. Nu ştiu însă câţi au supravieţuit”, a mai spus dr. Florin Roşu. Medicii de la Chirurgie Vasculară spun că 90% dintre cei cu COVID şi ischemii finalizate cu pierderea unui membru inferior sau superior se finalizează prin deces.

Diana Cimpoeşu spune că şansele de supravieţuire în cazul unor ischemii acute de membru inferior sau superior, dacă se intervine la timp şi pacientul nu are foarte mulţi factori de risc, sunt unele bune. “Au fost decese destul de multe din această cauză, neaşteptat şi nedorit de multe, pentru că afectarea vasculară de la nivelul membrului superior sau inferior era probabil însoţită de o afectare vasculară şi la nivelul celorlalte artere, în zona meseserică. Acelaşi lucru, în foarte multe cazuri, au avut fibroame coronariene acute, accidente vasculare cerebrale. Deci, patologia aceasta vasculară s-a văzut cel mai clar la Chirurgie Vasculară. Şi atunci au fost decese în aceste cazuri, aproape în fiecare lună, în rândul pacienţilor trataţi în ATI”, a adăugat Diana Cimpoeşu.

Vindeci una, provoci altceva

Medicii mai spun că au fost şi pacienţi care, în urma tratamentului anticoagulant, tot în condiţiile de COVID, inflamaţia a determinat un status de sângerare. “Atunci apare o situaţie care în medicină se numeşte coagulare intravasculară diseminată, care nu se referă la tromboza venoasă sau la tromboza arterială, ci se referă la sistemul de coagulare al organismului. Pe de o parte, dai anticoagulanţi la pacienţi să nu facă ischemii acute şi să nu facă tromboză venoasă, şi apar tulburări în sensul sângerărilor. Au fost şi astfel de cazuri, foarte puţine în schimb comparativ cu cele de tip ischemic şi trombotic”, a mai spus Diana Cimpoşu. Cel puţin la Spitalul „Sfântul Spiridon”, în 2021, au existat cel puţin 10 ischemii acute de membre de membre inferioare sau superioare pe lună, cel mai mare număr înregistrat de Clinica de Chirurgie Vasculară de la înfiinţare şi până acum. Dintre acestea, cel puţin două au necesitat tăierea unui picior, dar, adaugă Diana Cimpoeşu, au fost şi luni, mai ales în valul 4, unde a fost nevoie de cinci intervenţii pentru amputaţie.